Deși ne plângem în toată lumea occidentală că alegerile din ultimii ani sunt captivele fenomenului fake-news, electoratul din România ține să ne dea (și aici) o lecție: cam 76% dintre români spun că preferințele de vot ale noastre sunt afectate în destul de mare sau chiar foarte mare măsură de dezinformare și de știrile false (procent în ușoară creștere față de acum trei ani și ceva). Mai în glumă, mai în serios, ori suntem raționali, ori nu mai suntem?..
Gradul acesta de conștientizare al fenomenului este îmbucurător dar și interesant. Dar în epoca post-adevăr, fake-news-ul unuia este, din păcate, adevărul celuilalt. Cine știe, până la urmă, ce definim unii sau ceilalți ca fiind dezinformare și știre falsă...
Cei care cred în cel mai înalt grad (în foarte mare măsură) că dezinformarea ne influențează alegerile politice sunt gulerele gri și albe, cei din București și urbanul mare, angajații la privat, cei din segmentul de vârstă 30-44 de ani. Nivelul de educație are o influență, dar nu diferențiază atât de mult cât ne-am aștepta publicul în această problemă.
Concluzia mai largă poate fi cumva paradoxală: credința că dezinformarea există ne influențează nu este pur și simplu opusul credinței în teoriile conspirației. Pe măsură ce atât accesul la informație, cât și accesul la calitatea de difuzor de informație au devenit mai relaxate, nici vulnerabilitatea la dezinformare nu mai are la celălalt capăt caracteristici socio-demografice ușor previzibile.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Gradul acesta de conștientizare al fenomenului este îmbucurător dar și interesant. Dar în epoca post-adevăr, fake-news-ul unuia este, din păcate, adevărul celuilalt. Cine știe, până la urmă, ce definim unii sau ceilalți ca fiind dezinformare și știre falsă...
Cei care cred în cel mai înalt grad (în foarte mare măsură) că dezinformarea ne influențează alegerile politice sunt gulerele gri și albe, cei din București și urbanul mare, angajații la privat, cei din segmentul de vârstă 30-44 de ani. Nivelul de educație are o influență, dar nu diferențiază atât de mult cât ne-am aștepta publicul în această problemă.
Concluzia mai largă poate fi cumva paradoxală: credința că dezinformarea există ne influențează nu este pur și simplu opusul credinței în teoriile conspirației. Pe măsură ce atât accesul la informație, cât și accesul la calitatea de difuzor de informație au devenit mai relaxate, nici vulnerabilitatea la dezinformare nu mai are la celălalt capăt caracteristici socio-demografice ușor previzibile.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Ultimele știri
12:33
Katie Zacharia a fost înlocuită din funcția de purtătoare de cuvânt a Casei Albe la doar cinci zile de la numire
12:14
Doi militari ucraineni au trecut ilegal frontiera / Procuratura din Moldova a deschis o anchetă
11:59
Termoenergetica București a început probele pentru încălzirea de iarnă / Testele se fac noaptea, progresiv, în funcție de starea rețelei
11:41
Numeroși delegați ai FMI au părăsit sala de ședință a Comitetului Monetar și Financiar Internațional după ce ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a luat cuvântul în limba rusă
11:18
Fondul suveran al Norvegiei ar putea investi în companii de apărare excluse până acum de regulile etice
Vezi mai multe știri