INSCOP Research: Cine ne dezinformează mai des?

În ciuda mult discutatei relații dintre fake-news și rețele de socializare, totuși, cam jumătate dintre români (49,8%) consideră că posturile tv sunt principalele canale media supuse dezinformării. 40% au indicat rețelele de socializare. Ierarhia este similară cu cea din septembrie 2021, cu marea diferență că indicarea rețelelor de socializare ca sursă de dezinformare a crescut cu 5% față de datele de atunci, probabil și ca urmare a ce s-a spus până acum, în ultimii 3 ani, despre propaganda rusă în contextul războiului din Ucraina.
În mod cumva bizar, în ciuda a ce se discuta în cam toată lumea occidentală despre pericolele dezinformării online, o parte a publicului din România a văzut în acestea mai degrabă un spațiu al libertății și a acuzat televiziunile că manipulează poporul – celebrul “cu televizorul ați mințit poporul” a supraviețuit în mentalul nostru colectiv de la revoluția din 1989 până la comunicarea tv a statului cu cetățenii din timpul pandemiei. Poate și pentru că internetul îți dă, pe lângă informație și interactivitate, iluzia că stăpânești procesul de cunoaștere, că poți verifica surse, căi alternative de informare etc. Nimic despre algoritmii care „pândesc” din umbră, să vadă ce bulă de comunicare ți se potrivește...
Cei foarte tineri, cu nivel mai redus de educație, gulerele albastre, cei din rural sau localități mici sunt mai predispuși să considere televizorul ca expus dezinformării.
Populația de vârstă mijlocie (45-59 de ani), cei cu studii superioare și cu ocupații mai sofisticate, cei din București și, eventual, din urbanul mare sunt mai înclinați să vadă rețelele de socializare ca fiind mai vulnerabile la dezinformare deși, unele dintre aceste segmente poate că folosesc internetul mai mult și mai complex decât cei citați mai sus.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.