INSCOP Research: Geopolitica și imagologia raftului

O altă temă comună privind comportamentul marilor corporații ține de diferența de calitate între produsele vândute la noi în țară și cele din țările occidentale. Desigur, opinia publică asupra acestui subiect are la bază cel mult experiența directă cu mărfurile și prețurile din alte țări, și asta la un segment totuși limitat al populației. Unii producători pot practica această rețetă, dar nu aceasta este discuția, ci opinia publicului, fie ea mai mult sau mai puțin avizată, privind acest fenomen.
Pe scurt, două treimi dintre români cred că producătorii internaționali aduc la noi în țară bunuri inferioare calitativ. Maxim 30% dintre români nu consideră corectă această presupunere. Percepția nu e foarte diferită de cea măsurată tot de Inscop acum 3 ani – doar a scăzut cu 5% segmentul celor care sunt convinși de existența acestei practici și a crescut cam cu tot atât segmentul celor care nu împărtășesc această opinie.
Angajații la stat, gulerele gri și albastre, cei din urbanul mare (dar fără București) sunt mult mai convinși decât alte categorii că există astfel de duble standarde în producția și comerțul internațional. Cei foarte tineri și cei din București se arată a fi cei care cred cel mai puțin în existența acestui decalaj de calitate între ce se vinde la noi și ce se vinde în alte țări.
Desigur că, obiectiv, problema este mult mai complicată: fenomenul există, dar nu e valabil pentru toți producătorii și comercianții, nu toate mărfurile unei multinaționale sunt produse în același loc, trebuie discutat dacă diferențele acestea sunt adaptări la gustul local și la puterea de cumpărare locală sau nu, dacă sunt ascunse sau nu, dacă produsele acestea sunt nocive sau nu comparativ cu mărfurile standard etc. Desigur că există și practici economice nu tocmai corecte, dar să nu uităm că înainte de a vorbi despre rețetă sau despre prețuri, sau despre reclamă, trebuie să vorbim despre principalul beneficiu pe care îl aduc aceste lanțuri comerciale, greu de realizat altfel: aprovizionarea și accesul la bunuri.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.