SPECIAL Informat.ro / Eugen Tomac, amicul lui Trump? Cât cântăresc relațiile cu dreapta trumpistă în calculul lui Nicușor Dan pentru premier

Premierul desemnat Eugen Tomac și‑a profilat, de-a lungul timpului, imaginea unui politician de dreapta cu profil transatlantic, cultivând legături constante cu Partidul Republican, cu rețelele conservatoare din SUA și, punctual, cu cercul lui Donald Trump. Deși aceste conexiuni sunt mai degrabă de natură politică și de networking, nu relații instituționale formale cu administrația Trump, profilul său de „conservator pro‑american” poate deveni un argument pentru Nicușor Dan în contextul actualei crize politice și al tensiunilor geopolitice globale. Acest atu se adaugă poziționării sale explicite pro‑UE, compatibilității cu PPE și capacității de a negocia o majoritate parlamentară în jurul unui program pro‑occidental, dar introduce și o nuanță delicată: o parte a curentului suveranist autohton, care resimte afinități cu mișcarea MAGA, poate revendica simbolic un astfel de profil.

Profilul conservator și rețelele americane ale lui Eugen Tomac

Eugen Tomac se revendică de ani buni din zona conservatoare euro‑atlantică și și‑a construit discursul pe axa „România puternică în NATO și aliată apropiată a SUA”. În 2018, în calitate de președinte executiv al PMP, el a participat la conferința anuală a conservatorilor americani (CPAC) la Washington, la invitația lui Matt Schlapp, liderul American Conservative Union, organizație‑cheie pentru activismul conservator republican. AGERPRES nota, la vremea respectivă, explicit că Tomac a vorbit despre „legături puternice” construite cu republicanii lui Trump și despre nevoia României de „cât mai mulți prieteni în Administrația Trump”.

Relatări din presa românească, precum HotNews și Știri pe surse, reiau constant declarațiile în care Tomac își asumă relații cu „republicanii lui Trump”, insistă pe deschiderea conservatorilor americani față de România și pe oportunitatea ca țara să aibă „prieteni” în administrația republicană. Economica.net, G4Media și Mediafax consemnează, la rândul lor, episoadele din 2020 în care liderul PMP a rămas blocat în SUA după ce zburase la Washington pentru a participa la un eveniment organizat la o reședință a lui Donald Trump.

Unul dintre momentele cu cea mai mare vizibilitate publică pentru relația lui Tomac cu mediul trumpist este invitația, în martie 2019, la reședința din Florida a lui Donald Trump, la o cină festivă organizată de Partidul Republican. G4Media și Digi24 preiau postarea lui Tomac în care acesta scrie că a fost invitat „acasă la Președintele Trump”, la Mar‑a‑Lago, și publică o fotografie în care apare alături de președinte. El subliniază că a venit „la invitația partenerilor mei politici din Statele Unite” și descrie seara ca „o adevărată lecție de patriotism”, evocând discursul pro‑american și aprecierea pentru democrația consolidată a Statelor Unite.

În aceeași relatare, Tomac afirmă că i‑a adresat personal lui Donald Trump invitația de a vizita România, iar Digi24 amintește că anterior transmisese aceeași invitație prin consilierul prezidențial Kellyanne Conway. Nici G4Media și nici Digi24 nu consemnează însă consecințe diplomatice concrete ale acestui episod, deoarece nu este menționată vreo promisiune oficială de vizită, vreo inițiativă bilaterală nouă sau vreun mandat formal al lui Tomac în relația București–Washington. Din perspectivă jurnalistică, episodul rămâne un eveniment de imagine, care este relevant simbolic și exploatabil politic, dar care nu demonstrează existența unei relații instituționalizate și privilegiate cu administrația Trump.

Legături cu mișcarea conservatoare din SUA

Relația lui Tomac cu zona conservatoare americană se sprijină în principal pe participarea repetată la reuniuni organizate de American Conservative Union și la rețeaua CPAC. AGERPRES consemnează că el a fost prezent la „mai multe reuniuni, de toate nivelurile, ale republicanilor americani” și că a construit „legături puternice în această comunitate politică”, în ideea că acestea ar putea aduce beneficii României.

Texte din HotNews și Știri pe surse reiau declarațiile în care Tomac vorbește despre „republicanii lui Trump” și „relațiile excelente” cu aceștia, menționând participarea sa la conferințe, întâlniri și evenimente de partid organizate în SUA. Economica.net, G4Media și alte publicații arată că nu a fost vorba despre o singură deplasare, ci despre un șir de invitații și evenimente la care Tomac a participat în Statele Unite, inclusiv la reședințe ale lui Donald Trump, ceea ce confirmă o frecvență ridicată a contactelor sale cu cercul conservator republican.

Într‑un turneu american relatat de Știri pe surse, Tomac descrie întâlniri la Washington și în Florida cu parlamentari republicani, între care se numără și Brian Mast, congressman din Florida și figură influentă în zona de politică externă a Partidului Republican, implicat în dezbaterile privind sprijinul pentru Ucraina și poziționarea dură a SUA față de Iran și Rusia. În declarațiile sale pentru presa românească, Tomac insistă că „americanii sunt foarte hotărâți în legătură cu Ucraina”, însă asocierea sa cu politicieni de profilul lui Mast, figuri active în politica externă, dar și promotori ai unei agende „America First”, sugerează că rețelele sale se află în zona cea mai vocală a dreptei trumpiste, nu în nucleul tradițional bipartizan al establishment‑ului de la Washington.

Mesajul pro‑Trump și calibrul său geopolitic

Calea Europeană citează, în 2020, declarații în care Eugen Tomac afirmă că „Donald Trump este soluția pentru a menține America puternică și unită” și că Europa are nevoie de „America implicată, alături de Europa”. Mesajul său este explicit favorabil lui Trump, dar formulat în registrul atlanticist clasic, pentru că pune accent pe nevoia unei Americi puternice și implicate în securitatea europeană și nu pe contestarea Uniunii Europene sau pe retorica anti‑globalistă asociată unei părți a mișcării MAGA.

În declarații din turneele sale americane recente, Tomac a subliniat și sprijinul ferm al Statelor Unite pentru Ucraina, afirmând că „americanii sunt foarte hotărâți” să susțină Kievul în fața agresiunii ruse, fapt care îl poziționează în acord cu linia pro‑Ucraina și pro‑NATO promovată de principalul curent din PPE. Astfel, el se racordează la rețeaua conservatoare trumpistă, dar rămâne în logica mainstream pro‑europeană și pro‑atlantică, ceea ce îl menține compatibil cu Bruxelles și cu capitalele occidentale.

Acest amestec de apropiere simbolică de Trump și ancorare în PPE și în consensul euro‑atlantic ridică o întrebare legată de modul în care ar naviga un eventual premier Tomac între o administrație Trump care a demonstrat că poate tensiona relațiile cu UE și NATO și un nucleu dur pro‑european în care România își ancorează interesele strategice.

De ce l‑ar fi luat Nicușor Dan în calcul pe Eugen Tomac ca premier

Presa românească și analizele recente arată că președintele Nicușor Dan l-a luat în calcul pe Eugen Tomac ca premier într‑un moment de criză guvernamentală, în care se discută formule de guvernare de tip tehnocrat sau de coaliție largă. În acest context, legăturile lui Tomac cu conservatorii americani și profilul său pro‑Trump pot fi utile pentru că oferă un semnal extern de continuitate pro‑americană și pentru că permit prezentarea unui premier perceput drept apropiat de Washington într‑un moment de tensiune geopolitică regională. În același timp, apartenența la PPE și statutul de europarlamentar îl fac compatibil cu Bruxelles‑ul și oferă un canal direct de comunicare cu instituțiile europene și cu partenerii din familia populară europeană.

Există însă și riscuri politice și geopolitice, pentru că un premier perceput în plan simbolic drept „omul lui Trump” ar putea complica poziționarea României dacă relația dintre o nouă administrație Trump și instituțiile europene ar intra într‑o fază de tensiune accentuată. În plan intern, greutatea politică relativ scăzută a lui Tomac, raportată la liderii PSD și PNL, ridică de asemenea întrebări legitime privind capacitatea sa de a impune disciplină și coerență într‑un guvern format din miniștri propuși de partide cu agende divergente.

Cât cântăresc, în realitate, legăturile cu Trump

Pe baza documentelor oficiale și a articolelor de presă disponibile, legăturile lui Eugen Tomac cu organizațiile conservatoare din SUA și cu cercul lui Donald Trump sunt reale, repetitive și atent capitalizate mediatic, deoarece includ participări la CPAC, relația cu American Conservative Union, invitații la evenimente republicane și vizite la reședința lui Trump. Aceste conexiuni se situează însă în registrul relațiilor politice și de imagine, fără dovezi că s‑ar fi transformat într‑un canal instituțional privilegiat de influență asupra deciziilor administrației americane.

În logica raporturilor de putere, capitalul de networking pe care îl are Tomac îi oferă un avantaj comparativ față de mulți actori români, dar nu îl transformă într‑un interlocutor indispensabil pentru Washington în dosarele strategice care privesc România, precum războiul din Ucraina, securitatea flancului estic, energia sau relația UE–SUA. Pentru Nicușor Dan, profilul său poate funcționa ca un atu în construcția unei narațiuni pro‑occidentale și în oglindirea, pe cât posibil, a poziției conservatoare a SUA, pe care încearcă să o balanseze cu prioritățile europene privind securitatea pe flancul estic. Testul decisiv nu va fi însă imaginea externă, ci politica internă: capacitatea unui premier Tomac de a construi și menține o majoritate funcțională, de a guverna efectiv și de a gestiona tensiunile dintre partidele mari va conta mai mult decât relațiile cu apropiații lui Trump în supraviețuirea reală a unui asemenea cabinet.

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.