INSCOP Research: Discriminează statul capitalul autohton?

De câteva luni încoace, în mod constant, ecranele televizioarelor și paginile publicațiilor sunt pline de analize care încearcă să deslușească motivele pentru care partidele suveraniste au reușit să obțină un scor atât de bun la alegerile parlamentare, respectiv resorturile care i-au adus lui Călin Georgescu calificarea de pe prima poziție în turul al II-lea al prezidențialelor. Se arată cu degetul către amestecul Rusiei, către servicii, către nemulțumirile oamenilor sau impotența clasei politice. Și pe bună dreptate. Dar în tot acest efort explicativ, prea puține sunt abordările care aduc argumente clare și, mai ales, care reușesc să pună în evidență evoluția fenomenului. Pentru că pericolul suveranist nu s-a născut anul trecut, iar datele sociologice arătau încă din 2022 că lucrurile nu stau deloc bine la nivelul opiniei publice.

Spre exemplu, într-un sondaj realizat de INSCOP în 2022, 68,1% din populație era de părere că statul ajută mai mult firmele străine și companiile multinaționale decât pe cele românești, procentul menținându-se la cote apropiate și în 2024, într-un sondaj realizat la comanda Funky Citizens (63,8%). Ce ne spun aceste cifre? Că aproximativ două treimi din populație a resimțit și resimte în continuare politicile statului în domeniul economic ca discriminând negativ capitalul autohton, ceea ce ar trebui să reprezinte un semnal major de alarmă, în fața căruia partidele main-stream ar trebui să caute frenetic soluții prin care să schimbe percepția populației. Și totuși, și de această dată, cei mai activi se dovedesc a fi reprezentanții curentului suveranist, care cheamă la bioicotarea supermarketurilor, în timp ce reprezentanții guvernului sunt absorbiți de același discuții birocratice care au consolidat pe parcursul ultimilor ani opinia că statul român sprijină interesele economice ale străinilor în defavoarea celor autohtone.

Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.