ANALIZĂ. Accesul minorilor la rețelele sociale. Reglementări în România, Europa și în lume

Accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai sensibile teme de politică publică din România și din Europa. Platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau YouTube sunt utilizate zilnic de milioane de minori, în pofida limitelor de vârstă impuse oficial de companii. În acest context, autoritățile se confruntă cu o dilemă majoră: cum pot fi protejați copiii de riscurile mediului digital fără a le restrânge excesiv drepturile și libertățile?

Dezbaterea a fost recent reaprinsă în România de declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care a afirmat că accesul minorilor pe rețelele de socializare ar trebui să fie „reglementat și controlat”, fie prin implicarea părinților, fie prin mecanisme stabilite de autorități. Declarațiile sale au generat reacții atât în mediul politic, cât și în societatea civilă, într-un context european mai larg, în care protecția copiilor online este deja reglementată prin legislație comunitară.

Situația actuală în România

În prezent, România nu are o lege specială care să interzică sau să limiteze explicit accesul minorilor la rețelele de socializare. Reglementarea se face indirect, printr-o combinație de legislație generală și reguli impuse de platforme.

Cele mai importante repere sunt:

Codul Civil și legislația privind protecția copilului, care stabilesc rolul părinților sau tutorilor legali în supravegherea activităților minorilor;

Regulamentul General privind Protecția Datelor al Uniunii Europene (GDPR), aplicabil și în România, care stabilește reguli clare privind prelucrarea datelor minorilor;

Politicile interne ale platformelor sociale, care impun, în general, o vârstă minimă de 13 ani pentru crearea unui cont.

În practică, aceste reguli sunt ușor de ocolit, iar studiile arată că un număr semnificativ de copii sub 13 ani folosesc rețelele sociale, fie cu acordul părinților, fie fără știrea acestora.

Poziția ministrului Sănătății

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat în mai multe intervenții publice că accesul copiilor la rețelele de socializare ar trebui să fie „controlat”, subliniind impactul negativ pe care conținutul online îl poate avea asupra sănătății mintale a minorilor. Potrivit acestuia, expunerea necontrolată la platforme digitale poate contribui la anxietate, depresie, tulburări de alimentație și de percepție a propriei imagini.

Rogobete a precizat că nu susține neapărat interdicții totale, ci mai degrabă un cadru de reglementare care să implice:

control parental real;

instrumente tehnice de verificare a vârstei;

eventuale mecanisme de supraveghere sau sancționare pentru platformele care nu respectă regulile.

Declarațiile ministrului se aliniază unui trend european mai larg, în care accentul cade pe responsabilitatea platformelor și pe rolul statului în protejarea minorilor.

Ce spune Parlamentul European și legislația UE

La nivel european, protecția minorilor în mediul online este reglementată prin mai multe instrumente legislative.

GDPR

Regulamentul General privind Protecția Datelor prevede că prelucrarea datelor personale ale copiilor sub 16 ani este permisă doar cu acordul părinților sau al tutorilor legali. Statele membre pot coborî această limită până la 13 ani, iar România a ales pragul de 16 ani. În teorie, acest lucru înseamnă că platformele ar trebui să verifice consimțământul parental pentru utilizatorii minori.

Digital Services Act (DSA)

Adoptat la nivelul Uniunii Europene, Digital Services Act impune obligații clare platformelor online în ceea ce privește protecția minorilor. Printre acestea se numără:

interzicerea publicității targetate pe baza profilării minorilor;

obligația de a evalua și reduce riscurile sistemice, inclusiv cele care afectează copiii;

cerințe sporite de transparență privind algoritmii și conținutul recomandat.

Parlamentul European a subliniat în repetate rânduri că mediul online trebuie să fie „sigur prin design” pentru copii, fără a transfera întreaga responsabilitate asupra părinților.

Uniunea Europeană a lansat și strategii non-legislative, precum „Better Internet for Kids”, care promovează educația digitală, instrumentele de control parental și cooperarea cu platformele tehnologice.

Amintim, de asemenea, că Parlamentul European a propus la finalul anului trecut o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii de IA. Minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.

Ce spun specialiștii

Psihologi, pediatri și experți în educație digitală sunt, în mare parte, de acord că problema nu este existența rețelelor de socializare, ci lipsa controlului și a educației digitale.

Recomandările frecvent invocate includ:

limitarea timpului petrecut online, în funcție de vârstă;

acces gradual, adaptat nivelului de maturitate al copilului;

discuții constante între părinți și copii despre riscurile mediului online;

evitarea interdicțiilor totale, care pot duce la comportamente de ocolire a regulilor.

Organizații precum Salvați Copiii România au atras atenția asupra legăturii dintre utilizarea excesivă a rețelelor sociale și problemele de sănătate mintală în rândul adolescenților, subliniind nevoia de politici publice coerente și bazate pe date.

Cum au reglementat alte state europene

Franța

Franța a adoptat o lege care prevede că minorii sub 15 ani pot crea conturi pe rețelele de socializare doar cu acordul părinților. Legea pune accent pe responsabilitatea platformelor de a verifica vârsta utilizatorilor.

Spania

Spania a anunțat măsuri pentru întărirea controlului parental și pentru dezvoltarea unor sisteme de verificare a vârstei la nivel național, fără a introduce, deocamdată, o interdicție totală.

Germania

Germania aplică strict regulile GDPR și are unele dintre cele mai dure sancțiuni pentru încălcarea protecției datelor minorilor. Accentul este pus pe educația digitală și pe responsabilitatea părinților.

Italia

Italia a introdus măsuri care permit autorităților să intervină rapid în cazurile de conținut dăunător pentru minori, inclusiv prin blocarea temporară a anumitor funcționalități.

Exemple din afara Europei

Australia

Rețelele sociale au fost interzise pentru persoanele sub 16 ani. Platformele precum Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat sau YouTube trebuie să verifice vârsta utilizatorilor și să elimine conturile ale căror deținători sunt sub acest prag.

Statele Unite

În SUA, reglementarea este fragmentată. Legea COPPA protejează datele copiilor sub 13 ani, dar nu interzice explicit accesul acestora la platforme. Unele state americane au propus legi mai restrictive.

Concluzii

Dezbaterea privind accesul minorilor la rețelele sociale reflectă o schimbare de paradigmă: de la responsabilitatea individuală la responsabilitatea partajată între părinți, stat și platforme. În România, declarațiile ministrului Sănătății indică o posibilă direcție de reglementare, aliniată cu tendințele europene.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor opta pentru o lege dedicată sau pentru întărirea aplicării cadrului existent. Cert este că subiectul nu mai poate fi ignorat, iar deciziile viitoare vor avea un impact major asupra modului în care copiii români cresc și se dezvoltă în era digitală.

Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza a fost îmbunătățită cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.