Înainte de discuția din Parlament, Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că supune consultării publice un proiect care ar înlocui Legea nr. 14/2003. Documentul propune majorarea numărului minim de membri fondatori de la trei la 100, transferarea procedurii de înregistrare a partidelor de la Tribunalul București la AEP și detalii privind denumirea, semnul permanent și organizarea internă, inclusiv obligații de transparență și evidență a patrimoniului.
Tot înainte de reacțiile politicienilor, proiectul a fost susținut și de Consiliul Superior al Magistraturii, prin poziția președintelui AEP Adrian Țuțuianu: în proiect, cererile ar urma să fie analizate în ședințe publice de completuri din cadrul AEP, cu termene de soluționare, iar dizolvarea partidelor ar urma să rămână la instanțe (cu dreptul AEP de a sesiza instanța).
În paralel, AEP a mai anunțat un alt demers legislativ privind organizarea și funcționarea instituției: potrivit proiectului, conducerea AEP ar urma să fie numită integral de Parlament pentru mandate de opt ani, iar obstrucționarea controalelor ar putea fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 20.000 de lei.
