Anterior anunțării Premiului Saharov pentru 2026, administrația Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale, inclusiv interzicerea tranzacțiilor cu entități din SUA, pentru a-i limita resursele și capacitatea operațională. Washingtonul a justificat măsurile prin afirmația că CPI ar amenința suveranitatea americană, iar decizia a venit la scurt timp după emiterea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.
În paralel, Uniunea Europeană a criticat măsurile SUA și a promis sprijin pentru ca instanța să-și poată continua activitatea. Olanda a cerut să fie pregătit mecanismul european de blocare, iar grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a solicitat Comisiei să includă sancțiunile americane împotriva CPI în statutul european de blocare (Regulamentul 2271/96), după ce Comisia a arătat că anexa existentă acoperă în prezent alte sancțiuni, nu programul CPI.
Cu câteva ore înainte de sancțiuni, laureata Nobel pentru Pace Navi Pillay — fostă judecătoare la CPI — a criticat „inacceptabile” măsurile SUA împotriva instanței și a avertizat asupra presiunilor exercitate asupra curților internaționale.
_Diaspora.webp)
