Goldman Sachs avertizează că leul este supraevaluat și recomandă deprecierea pentru reducerea deficitului extern

Călin Nicolescu

20 octombrie 2026, 15:01

Economie

Foto Informat.ro

Vezi mereu știrile noastre în Google

Cursul de schimb real efectiv al leului este prea puternic în raport cu fundamentele economiei românești, iar o depreciere a monedei este necesară pentru corectarea dezechilibrului extern, potrivit unei analize Goldman Sachs publicate luni.

Economiștii băncii americane Basak Edizgil, Alessa Abraham și Kevin Daly arată că România se confruntă simultan cu un deficit de cont curent nesustenabil și cu un deficit de producție în creștere. Economia funcționează sub potențial, însă Goldman Sachs consideră că ajustarea deficitului extern este prioritară.

Raportul recomandă o slăbire a cursului real efectiv, posibil printr-o depreciere punctuală mai amplă, combinată cu o politică fiscală mai restrictivă. Un leu mai slab ar îmbunătăți competitivitatea exporturilor și ar contribui la reducerea deficitului de cont curent. Analiștii avertizează însă că măsurile fiscale ar putea afecta temporar economia înainte ca exporturile să fie stimulate.

Indicele REER calculat de CFA România a atins 122,2 în ianuarie 2026 și era de 118,7 în iulie, cu aproximativ 19% peste media anilor 2010-2019. Aprecierea reală reflectă în principal inflația mai ridicată din România, nu o creștere nominală semnificativă a leului. Din 2021 până în mai 2025, cursul a fost menținut relativ stabil de BNR, în timp ce dezechilibrele externe s-au accentuat. Etapele recente de depreciere au compensat doar parțial aprecierea reală acumulată.

Context: sub presiunea incertitudinii politice, leul s-a depreciat, iar BNR a indicat o volatilitate mai mare înaintea evaluării S&P

În perioada anterioară analizei Goldman Sachs, leul a continuat să se afle sub presiune pe fondul incertitudinilor politice de la București: euro a atins și aprobat recorduri pe piața interbancară (inclusiv pragul de peste 5,34 lei), iar BNR a caracterizat evoluția ca una de „volatilitate crescută”, nu neapărat ca o depreciere constantă.

Tot atunci, BNR a anunțat că rezervele valutare au scăzut la 60,06 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie, față de 64,865 miliarde de euro în august, iar reprezentantul băncii centrale a precizat că o parte din diferență ar putea fi fost folosită pentru plata unor datorii semnificative.

Declarațiile au venit înainte de o evaluare S&P programată vineri, 2 octombrie, într-un context în care investitorii urmăreau consolidarea fiscală și formarea unui nou guvern, după desemnarea lui Siegfried Mureșan.