Comunicarea strategică în vremuri de război
Autoritățile române încă nu comunică ideal și e normal să fie criticate. Văd însă o frenezie a unor comentatori publici de la noi în a arunca, cu orice preț, anateme și bombe reputaționale incendiare în autoritățile române pe marginea incidentelor cu drona de la Galați, respectiv drona maritima care a explodat în Portul Constanța
Dacă drona ar fi vizat un petrolier rusesc care ar fi plecat din Năvodari la ora 9 am, cum se explică faptul ca drona ucraineană a fost identificată în portul Constanța la 6 am? Drona ar fi trebuit să aștepte ore întregi într-o zonă portuară aglomerată pentru a intercepta o navă care nici măcar nu era încă în mișcare. Asta nu este imposibil tehnic, dar este un mod foarte riscant de operare și ar trebui să aflăm dacă ucrainenii ar fi putut planifica o asemenea nebunie. Altfel, întrebarea despre ce caută un petrolier rusesc într-un port romanesc este legitima și tocmai de aceea, comunicarea oficială a statului român trebuie comutată pe modul turbo, cu coordonare, vectori serioși și un flux mai alert de informații clare.
Totuși, rămân la părerea ca propaganda de război derulată pe teritoriul României, indiferent din ce parte ar veni de ea, se intensifică și trebuie tratată ca atare în condițiile în care vulnerabilizează inutil instituții cheie ale țării. Parcă prea mulți cetățeni români sunt implicați activ în promovarea acesteia, cu o energie, resurse și forță cel puțin curioase.
Lecția principală a incidentelor de la Galați (drona rusească despre care rușii mint în continuare ca nu ar fi fost a lor) și Constanța (drona ucraineana despre care ucrainenii au recunoscut transparent ca le aparține) este ca liderii politici în primul rând trebuie să iasă cu toții din modului pasiv din ultimii 4 ani în care au promovat o narațiune absurdă axată pe două linii de comunicare eronate: războiul din Ucraina nu ne afectează și că, în orice problemă, ne apără NATO. Populația trebuie pregătită pentru a înțelege ca suntem în proximitatea unui război dur, ca exista riscuri de securitate reale pentru România, ca unele nu pot fi combătute și ca prima linie de apărare a NATO de pe teritoriul țării noastre este chiar Armata României împreună cu celelalte instituții din sistemul național de apărare și ordine publică.
Această abordare este vitală nu numai pentru a crește reziliența cetățenilor, pentru a ieși cu toții, și cetățeni și comentatori, din atmosfera de isterie, ci și pentru formarea unei alte culturi și reflexe de reacție în interiorul instituțiilor care depind în final de direcțiile politice strategice ale țării creionate de factorul politic și de comanda civilă fireasca într-un regim democratic.
Ultimele știri
20:37
20:16
19:44
19:25
19:12
Vezi mai multe știri