Europa este conectată, dar nu este pregătită pentru economia digitală. AI crește rapid, însă competențele rămân în urmă
Aproape toți europenii sunt online, dar doar puțin peste jumătate au competențe digitale de bază. În timp ce inteligența artificială este adoptată rapid de companii și cetățeni, datele Eurostat arată că Uniunea Europeană riscă să nu își atingă principalele obiective digitale pentru 2030.
Bruxelles, 16 decembrie 2025 - Uniunea Europeană intră în a doua jumătate a Deceniului Digital cu un contrast clar. Utilizarea internetului este aproape universală, iar inteligența artificială este adoptată rapid de companii și cetățeni. În același timp, nivelul competențelor digitale rămâne insuficient, iar progresul actual nu indică o traiectorie sigură pentru atingerea obiectivelor UE stabilite pentru 2030, arată cele mai recente date Eurostat și analiza „Digitalisation in Europe – 2025 edition”.
Pe scurt
În 2025, 94 % dintre europeni au folosit internetul în ultimele trei luni.
Doar 56 % dintre cetățenii UE aveau competențe digitale de bază sau peste, potrivit celor mai recente date disponibile, pentru anul 2023.
20 % dintre întreprinderile europene folosesc tehnologii de inteligență artificială în 2025.
32,7 % dintre persoanele cu vârsta între 16 și 74 de ani au utilizat instrumente de inteligență artificială generativă în 2025.
Diferențele între statele membre rămân semnificative, iar mai multe obiective ale Deceniului Digital sunt în risc.
Concluzii ale raportului
Utilizarea internetului este aproape universală, dar competențele digitale rămân limitate
Potrivit Eurostat, în 2025, 94 % dintre cetățenii Uniunii Europene au folosit internetul în ultimele trei luni, confirmând un nivel foarte ridicat de conectivitate la nivelul populației. Acest progres nu este însă dublat de un nivel comparabil al competențelor digitale. Cele mai recente date disponibile privind competențele digitale, aferente anului 2023, arată că doar 56 % dintre europeni aveau competențe digitale de bază sau peste. Ținta stabilită de UE pentru 2030 este de cel puțin 80 %, ceea ce indică un decalaj substanțial.
La nivelul statelor membre, țări precum Olanda și Finlanda se află în fruntea clasamentului, cu peste 80 % din populație având competențe digitale de bază sau peste. În schimb, Grecia și România se află constant printre statele cu cele mai scăzute niveluri din Uniune.
Digitalizarea companiilor avansează lent, în special în rândul IMM-urilor
În mediul de afaceri, 74 % dintre întreprinderile din UE au atins un nivel de intensitate digitală de bază, ceea ce presupune utilizarea a cel puțin patru tehnologii digitale standard. În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, procentul este de 73 %, în timp ce doar 6 % dintre IMM-uri sunt considerate foarte digitalizate. Prin comparație, 41 % dintre companiile mari ating un nivel foarte ridicat de intensitate digitală.
Pentru 2030, Uniunea Europeană și-a propus ca peste 90 % dintre IMM-uri să atingă un nivel de intensitate digitală de bază sau peste, un obiectiv care, potrivit datelor actuale, nu se află pe o traiectorie sigură.
Inteligența artificială intră rapid în economie
Adopția inteligenței artificiale în companii a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2025, 20 % dintre întreprinderile din Uniunea Europeană folosesc tehnologii de inteligență artificială, față de aproximativ 8 % în 2021. Cele mai frecvente aplicații ale AI în companii sunt analiza limbajului scris, generarea de imagini, video sau sunet și instrumentele de generare automată de text sau vorbire. Utilizarea acestor tehnologii este mult mai răspândită în companiile mari decât în IMM-uri.
Diferențele între state sunt pronunțate. Danemarca, Finlanda și Suedia se află în fruntea clasamentului, cu peste o treime dintre firme folosind AI, în timp ce mai multe state din sud-estul Uniunii înregistrează valori sub 10 %.
AI generativă este deja utilizată de o treime dintre europeni
La nivelul populației, 32,7 % dintre persoanele cu vârsta între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în 2025. Cea mai mare parte a utilizării este în scop personal, însă 15,1 % dintre respondenți declară că folosesc astfel de instrumente la locul de muncă, iar 9,4 % în context educațional formal.
Utilizarea AI generative variază puternic între statele membre. Danemarca, Estonia și Malta se află în topul clasamentului, cu valori apropiate de 47–48 %, în timp ce România, Italia și Bulgaria se află la coada clasamentului, cu valori sub media UE.
Decalaje regionale persistente
Datele Eurostat indică un model constant de polarizare regională. Statele din nordul și vestul Uniunii conduc la majoritatea indicatorilor de digitalizare, inclusiv competențe digitale, adopția AI și utilizarea serviciilor publice online. În schimb, mai multe state din sudul și estul UE înregistrează niveluri semnificativ mai scăzute, ceea ce riscă să transforme tranziția digitală într-un proces cu două viteze, cu impact direct asupra funcționării pieței interne.
Deceniul Digital stabilește obiective ambițioase pentru 2030, printre care se numără competențe digitale de bază pentru cel puțin 80 % din populație, digitalizarea avansată a peste 90 % dintre IMM-uri și utilizarea pe scară largă a tehnologiilor precum cloud, big data și inteligență artificială. Datele disponibile pentru 2023–2025 arată progrese constante, dar insuficiente pentru a garanta atingerea acestor ținte în termenul stabilit, în special în absența unei accelerări semnificative a investițiilor în competențe digitale și în digitalizarea IMM-urilor. „Digitalisation in Europe – 2025 edition” este publicația anuală a Eurostat care evaluează progresul Uniunii Europene în cadrul Deceniului Digital 2030. Analiza se bazează pe sondajele oficiale privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în gospodării și întreprinderi și oferă o imagine comparabilă la nivelul tuturor statelor membre.
