INSCOP: NATO și românii
Ca o continuare a comentariului de ieri, vorbim în aceiași termeni nu doar despre opinia românilor privind apartenența la Uniunea Europeană, ci și despre cea referitoare la NATO. UE și NATO sunt percepute cumva împreună de români, așa cum au fost de fapt văzute aici încă înainte de admiterea noastră ca țară în ambele structuri internaționale.
De fapt, apariția și apoi prelungirea războiului din Ucraina nu a creat românilor impresia că apartenența noastră la NATO ar fi o sursă de risc, ci dimpotrivă. Apartenența la NATO este larg percepută ca o garanție de securitate. Această perspectivă s-a accentuat în timp, 88,1% dintre români spunând în decembrie 2024 că România nu trebuie să iasă din NATO (76,2% spuneau același lucru în ianuarie 2022, deci imediat înaintea invaziei rusești din Ucraina). Cifrele sunt atât de mari încât nu lasă loc de interpretări. Și sunt evident comparabile cu cele despre care am scris ieri, referitoare la Uniunea Europeană.
Dacă ne uităm la profilul socio-demografic al respondenților, și reamintind că media acordului față de apartenența la NATO este oricum extrem de ridicată, trebuie precizat că segmentele cele mai atașate de NATO sunt: cei foarte tineri (18-24 de ani), cei în vârstă (60 plus) și cei cu nivel foarte ridicat de instrucție școlară. Lucrurile sunt cumva similare cu aprecierea Uniunii Europene, singura diferență fiind popularitatea NATO în rândul celor foarte tineri. Aparent, sunt mai sceptici față de UE decât față de NATO. Cel mai probabil, explicația este dată de faptul că actualul aranjament instituțional cu NATO, care merge pe paradigma armatei de profesioniști, cu serviciul militar obligatoriu suspendat, convine acestui segment de vârstă, cel vizat de un eventual serviciul militar obligatoriu.
Complementar, deși sub 10% dintre români cred că ar trebui să ieșim din NATO, segmentul socio-demografic cel mai câștigat de ideea ieșirii din NATO este vizibil cel între 30-44 de ani (cei încă tineri dar care au scăpat de perspectiva încorporării, ca să facem o glumă), pe alte caracteristici socio-demografice neexistând abateri atât de mari față de medie.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Darie Cristea este prodecan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București și director de cercetare al INSCOP Research.
