Analiză AI: ChatGPT, despre măsura în care candidatul Marcel Ciolacu își poate îndeplini promisiunile electorale
Concluzie generală: Președintele poate contribui la succesul inițiativelor politice, potrivit atribuțiilor constituționale, doar prin mediere, promovare diplomatică și susținere a consensului politic, însă majoritatea obiectivelor depind în mare măsură de acțiunea Parlamentului și Guvernului.
Nota Redacției: Am cerut ChatGPT să analizeze promisiunile de campanie ale candidatului Marcel Ciolacu, actualmente cel mai bine clasat în sondaje, și să estimeze în ce măsură pot fi puse în practică. I-am furnizat Programul prezentat de Marcel Ciolacu și atribuțiile prezidențiale prevăzute în Constituție. Rezultatul îl puteți citi în continuare, cu mențiunea că estimările ChatGPT sunt maximale, depinzând de măsura în care viitorul președinte va avea voința politică de a folosi puterile pe care i le oferă Constituția României.
- Creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare
- Obiectiv: Creșterea salariului mediu și minim, protejarea puterii de cumpărare, măsuri de sprijin economic.
- Contribuția președintelui (estimare 10%): Constituțional, președintele României nu are autoritatea de a introduce sau modifica politici fiscale sau de muncă (art. 85). Cu toate acestea, poate adresa mesaje Parlamentului și guvernului, susținând importanța unor astfel de măsuri (art. 88), și poate juca un rol de mediator între părțile politice, promovând stabilitatea necesară pentru adoptarea unor politici economice coerente (art. 80 și 86).
- Reindustrializarea României
- Obiectiv: Investiții masive în industrie, susținerea producției naționale, dezvoltarea capitalului autohton.
- Contribuția președintelui (estimare 15%): Președintele poate contribui la atragerea de investiții internaționale prin negocieri diplomatice și tratate economice cu alte state (art. 91), promovând România ca destinație atractivă pentru afaceri. În plus, președintele poate influența stabilitatea mediului de afaceri prin promovarea unui parteneriat solid între Guvern și mediul de afaceri, ceea ce poate atrage susținerea politică necesară pentru astfel de politici.
- Infrastructură – Extinderea rețelei de autostrăzi
- Obiectiv: Construcția de autostrăzi pentru conectarea regiunilor și sprijinirea economiei.
- Contribuția președintelui (estimare 5%): Dezvoltarea infrastructurii este în mare măsură responsabilitatea guvernului. Rolul președintelui se limitează la sprijinirea politică a inițiativei prin promovarea acesteia în mesajele adresate Parlamentului și prin coordonarea cu guvernul pentru a facilita planificarea investițiilor majore (art. 87).
- Șanse egale la educație și sănătate
- Obiectiv: Reducerea abandonului școlar, investiții în sănătate publică și educație.
- Contribuția președintelui (estimare 15%): Președintele poate juca un rol indirect prin promovarea acestor inițiative în cadrul parteneriatelor internaționale (art. 91) și aducând subiectul în atenția publicului și a Parlamentului (art. 88). În caz de conflicte legate de alocările bugetare pentru aceste domenii, președintele poate media între guvern și parlament (art. 80).
- Demografie – sprijinirea familiilor și stimularea natalității
- Obiectiv: Măsuri de stimulare a natalității și susținere a familiilor cu mai mulți copii.
- Contribuția președintelui (estimare 10%): În limitele constituționale, președintele poate sprijini aceste măsuri prin inițiative de mediere și promovare a temei în spațiul public și în discuțiile cu liderii politici. Mesajele sale către Parlament pot încuraja dezvoltarea de politici demografice sustenabile, însă atribuțiile sale directe sunt limitate.
Această evaluare ar trebui continuată pentru fiecare inițiativă din programul candidatului, aplicând aceleași principii de analiză pentru a determina în ce măsură președintele poate avea un impact direct sau indirect asupra implementării fiecărei măsuri.
You said:
Te rog continua evaluarea si pentru restul de initiative.
ChatGPT said:
ChatGPT
Desigur, voi continua evaluarea pentru restul inițiativelor din programul politic al lui Marcel Ciolacu, estimând procentual contribuția președintelui conform rolului său constituțional.
- Reducerea sărăciei și sprijin pentru zonele rurale
- Obiectiv: Reducerea deprivării materiale severe prin sprijin comunitar, asistență pentru persoanele vulnerabile, servicii integrate în mediul rural.
- Contribuția președintelui (estimare 10%): Președintele poate aborda Parlamentul și Guvernul în privința nevoilor acestor comunități, încurajând politici dedicate combaterii sărăciei și dezvoltării rurale (art. 88). De asemenea, poate acționa ca mediator pentru crearea unui consens politic în privința implementării acestor măsuri.
- Promovarea energiei verzi și dezvoltarea independenței energetice
- Obiectiv: Investiții în energie verde și infrastructura energetică, dezvoltarea României ca hub energetic.
- Contribuția președintelui (estimare 15%): În calitate de comandant al forțelor armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (art. 92), președintele poate susține politicile de securitate energetică și de dezvoltare a surselor energetice alternative. De asemenea, poate sprijini tratative internaționale pentru dezvoltarea cooperării energetice regionale (art. 91).
- Reforma educației și modernizarea curriculei
- Obiectiv: Adaptarea programei școlare la cerințele pieței muncii și încurajarea excelenței.
- Contribuția președintelui (estimare 10%): Deși reforma educației este în principal o atribuție a Ministerului Educației, președintele poate promova necesitatea acestei reforme prin discursuri și mesaje adresate Parlamentului (art. 88). De asemenea, poate media pentru un consens asupra priorităților naționale în educație.
- Promovarea cercetării și inovării
- Obiectiv: Investiții în cercetare și inovație pentru a transforma România într-un hub regional.
- Contribuția președintelui (estimare 15%): Prin tratative internaționale și parteneriate strategice (art. 91), președintele poate facilita accesul României la fonduri și inițiative globale în cercetare. În plus, poate încuraja colaborările între Guvern, instituțiile academice și sectorul privat, contribuind la o strategie națională de inovare.
- Creșterea siguranței publice și combaterea traficului de droguri
- Obiectiv: Reducerea consumului de droguri și combaterea traficului prin reforme în educație și sănătate.
- Contribuția președintelui (estimare 20%): Președintele poate influența măsurile de siguranță națională prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării (art. 92). Poate, de asemenea, promova politici preventive și educative, colaborând cu autoritățile locale și guvernamentale pentru implementarea acestora.
- Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și accesul la îngrijire
- Obiectiv: Construirea și modernizarea spitalelor, extinderea asistenței medicale în zonele rurale.
- Contribuția președintelui (estimare 10%): Deși atribuțiile de sănătate publică aparțin guvernului, președintele poate susține dezvoltarea infrastructurii de sănătate prin mesaje și parteneriate. Poate promova accesul echitabil la îngrijiri medicale, mai ales pentru comunitățile vulnerabile, prin mediere și sprijin instituțional (art. 80 și 88).
- Susținerea diasporei și promovarea reîntoarcerii în țară
- Obiectiv: Programe de sprijin pentru românii din diaspora, facilitarea reîntoarcerii și reîntregirii familiilor.
- Contribuția președintelui (estimare 25%): Președintele joacă un rol major în relațiile diplomatice, sprijinind comunitățile de români din străinătate prin tratate bilaterale și susținerea drepturilor acestora (art. 91). Prin intermediul mesajelor și tratativelor internaționale, președintele poate promova și încuraja politici de sprijin pentru diaspora.
- Sprijin pentru tineri și programe de inserție profesională
- Obiectiv: Programe de sprijin economic pentru tineri, inserția acestora pe piața muncii.
- Contribuția președintelui (estimare 5%): Președintele poate susține aceste inițiative prin discursuri și prin adresarea de mesaje către Parlament (art. 88), dar rolul său rămâne limitat în lipsa autorității legislative sau executive directe asupra politicilor economice și de angajare.
- Susținerea culturii și protejarea identității naționale
- Obiectiv: Consolidarea identității culturale și sprijin pentru promovarea culturii românești.
- Contribuția președintelui (estimare 10%): Președintele poate juca un rol în promovarea valorilor culturale prin mesaje oficiale și parteneriate internaționale (art. 91). De asemenea, poate susține inițiative culturale în cadrul proiectelor diplomatice sau în colaborare cu organizațiile culturale.
Esti un analist politic care a primit sarcina de a analiza programul politic al unui candidat la alegerile prezidentiale ale Romaniei in 2024. Analiza ta va estima in ce masura poate un presedinte sa contribuie semnificativ la fiecare initiativa propusa in programul politic, in contextul rolului constitutional al presedintelui descris mai jos. Pentru fiecare initiativa propusa in programul politic, vei estima procentual cat de mult poate presedintele sa contribuie la aceasta si vei fundamenta conform constitutiei in ce mod poate contribui. Vei furniza aceasta analiza in limba romana.
Rolul constitutional al presedintelui Romaniei:
ARTICOLUL 80 (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
ARTICOLUL 81 (1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. (3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. (4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
ARTICOLUL 82 (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. (2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
ARTICOLUL 83 (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
ARTICOLUL 84 (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. (2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 85 (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. (2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
ARTICOLUL 86 Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. ARTICOLUL 87 (1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. (2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
ARTICOLUL 88 Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
ARTICOLUL 89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
ARTICOLUL 90 Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
ARTICOLUL 91 (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. (2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
ARTICOLUL 92 (1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. (3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
ARTICOLUL 93 (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
ARTICOLUL 94 Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare; b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; d) acordă graţierea individuală.
ARTICOLUL 95 (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
ARTICOLUL 96 (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. (4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
ARTICOLUL 97 (1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. (2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
ARTICOLUL 98 (1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. (2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
ARTICOLUL 99 Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
ARTICOLUL 100 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. (2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2) , articolul 92 alineatele (2) şi (3) , articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a) , b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.
ARTICOLUL 101 Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.