Bruxelles, noiembrie 2025 – În România, securitatea și apărarea sunt domeniul nr. 1 pe care UE ar trebui să îl abordeze ca prioritate, 37 la sută, urmate de războiul din Ucraina, 26 la sută, și schimbările climatice și mediul, 19 la sută. La nivelul întregii Uniuni, topul este similar, dar cu accent mai mare decât în România pe migrație, 34 la sută securitate și apărare, 32 la sută migrație neregulată, 27 la sută războiul din Ucraina, 26 la sută mediu. Datele provin din cel mai recent Eurobarometru realizat de Comisia Europeană și publicat în noiembrie 2025, pe baza a 25.893 de interviuri în UE, dintre care 1.007 în România.
Războiul din Ucraina este perceput ca provocare de 58 la sută dintre români, peste media UE de 47 la sută, iar ca prioritate pentru acțiunea UE este menționat de 26 la sută în România, respectiv 27 la sută în UE. Proximitatea conflictului, rolul României ca stat de frontieră NATO și UE și implicarea în coridoarele de tranzit explică preocuparea sporită față de media europeană. Nivelul ridicat de atenție publică confirmă sprijinul pentru măsuri de asistență către Ucraina, întărirea rezilienței energetice și protejarea infrastructurilor critice regionale.
Migrația neregulată este menționată ca provocare de 26 la sută în România, sub media UE de 38 la sută, și ca prioritate pentru acțiunea UE de 16 la sută, față de 32 la sută în UE. Percepția mai redusă reflectă poziția geografică și faptul că România este mai degrabă țară de tranzit decât destinație principală. În plan european, aceste rezultate sugerează un sprijin românesc concentrat pe controlul frontierelor externe și cooperare operațională, în cadrul solidarității între statele membre.
Costul vieții este indicat ca provocare de 31 la sută dintre români, ușor peste media UE de 29 la sută, deși nu apare ca prioritate distinctă în lista de acțiuni imediate pentru UE. Preocuparea este totuși reflectată indirect în prioritățile legate de competitivitate, energie și protecția consumatorilor, cu așteptarea ca politicile europene să contribuie la stabilizarea prețurilor și la creșterea eficienței energetice.
Schimbările climatice și mediul sunt considerate provocare de 22 la sută în România, sub media UE de 29 la sută, și prioritate pentru acțiunea UE de 19 la sută, față de 26 la sută în UE. Tema rămâne importantă, dar mai puțin presantă decât în alte state membre. Pentru o mai bună conectare cu preocupările publice, politicile climatice pot fi comunicate prin beneficiile economice și sociale directe, precum locuri de muncă, locuințe eficiente energetic și transport mai curat.
Securitate și apărare sunt percepute ca provocare de 27 la sută dintre români, ușor sub media UE de 29 la sută, dar devin prioritatea principală pentru acțiunea UE în România, 37 la sută, față de 34 la sută în Uniune. Rezultatele arată susținerea publică pentru consolidarea capacităților europene complementare NATO și pentru participarea României la programele comune de achiziții, stocuri și industrie de apărare coordonate la nivelul Uniunii.
În ceea ce privește încrederea în Uniunea Europeană, ea rămâne ridicată, iar potrivit datelor Eurobarometrului, românii se arată ușor mai încrezători decât media europeană în viitorul democrației și al economiei UE. În privința democrației, 64% dintre români declară că sunt „foarte” sau „oarecum încrezători”, comparativ cu 52% la nivelul UE, iar în ceea ce privește economia, nivelul de încredere urcă la 63% în România față de 48% în Uniune. În schimb, gradul de îngrijorare cu privire la securitatea Uniunii este comparabil cu media europeană: 69% dintre români se declară „foarte” sau „oarecum îngrijorați”, în linie cu cei 66% la nivelul UE.
Românii continuă să asocieze Uniunea Europeană cu valorile sale fundamentale, însă într-o măsură ușor mai mică decât media europeană. Astfel, 45% consideră că respectul pentru drepturile fundamentale este cel mai bine întruchipat de UE (UE: 55%), 46% leagă libertatea de exprimare de Uniune (UE: 55%), iar 47% identifică UE cu menținerea păcii (UE: 49%). În toate aceste cazuri, ponderea celor care cred că „atât UE, cât și alte țări” reflectă aceste valori este mai ridicată în România decât în media europeană, semn al unei percepții echilibrate asupra rolului global al Uniunii.
Seria Eurobarometru este realizată de Comisia Europeană din 1974 și reprezintă cel mai longeviv instrument de sondare a opiniei publice din Uniune. Ea urmărește evoluția percepțiilor cetățenilor europeni privind politicile, valorile și prioritățile UE, oferind instituțiilor europene și statelor membre o bază comparabilă de date pentru formularea politicilor. Rezultatele ediției Flash Eurobarometer 569 – „EU Challenges and Priorities” completează tradiția seriei prin includerea unui modul extins despre securitate, apărare și încrederea în democrația europeană, reflectând schimbările profunde ale contextului geopolitic și economic european.