Bruxelles, 13 noiembrie 2025 – Parlamentul European cere Comisiei Europene să introducă în legislația europeană măsuri consolidate împotriva violenței de gen, inclusiv recunoașterea femicidului ca infracțiune distinctă, definirea violului pe baza consimțământului și includerea violenței de gen pe lista infracțiunilor europene. Solicitările fac parte din raportul adoptat de plen, care invită Comisia să prezinte o strategie ambițioasă pentru egalitatea de gen 2026–2030.
Parlamentul European solicită Comisiei recunoașterea femicidului drept infracțiune separată în legislația UE, definindu-l ca uciderea unei femei sau fete din motive legate de gen. Raportul nu detaliază justificări suplimentare, însă această solicitare urmărește să ofere un cadru juridic european care să reflecte specificitatea acestui tip de crimă. În prezent, femicidul este tratat diferit de statele membre, fiind încadrat, de cele mai multe ori, la categoria generală de omor.
Eurodeputații solicită o definiție europeană armonizată a violului, bazată pe consimțământ. În raport, această cerere este formulată prin necesitatea unei „definiții a violului bazate pe consimțământ”.
Parlamentul solicită Comisiei să prezinte Consiliului o propunere pentru includerea violenței de gen în lista infracțiunilor europene, alături de terorism, trafic de persoane sau criminalitate informatică. Documentul precizează că această categorie trebuie tratată ca o „infracțiune deosebit de gravă la nivelul UE, cu o dimensiune transfrontalieră”.
Raportul adoptat este un raport de inițiativă (INI), ceea ce înseamnă că nu modifică legislația, dar stabilește poziția oficială a Parlamentului și solicită formal Comisiei să acționeze în domeniile menționate. Conform procedurilor UE, Comisia va răspunde în scris și poate decide dacă include solicitările în viitoarea Strategie pentru Egalitatea de Gen 2026–2030 sau dacă inițiază propuneri legislative.
Raportul a fost redactat de Marko Vešligaj (S&D, Croația), responsabil pentru negocierea textului și prezentarea lui în plen. După adoptare, acesta a declarat: „Odată cu adoptarea acestui raport, Parlamentul European se situează ferm de partea tuturor femeilor și fetelor… este momentul să acționăm și să garantăm egalitate, siguranță și libertate pentru toți cetățenii din UE.”
Explicațiile redacției 2EU Pentru a facilita înțelegerea măsurilor solicitate de Parlamentul European, redacția 2EU oferă mai jos o serie de explicații contextuale, care nu fac parte din documentele oficial al Parlamentului, dar sunt necesare pentru clarificarea consecințelor juridice și politice ale acestor cereri.
1. Despre recunoașterea femicidului ca infracțiune distinctă Definirea femicidului într-o categorie penală separată ar ajuta la colectarea uniformă a datelor la nivelul tuturor statelor membre, unde în prezent cazurile sunt încadrate diferit, de cele mai multe ori ca omucidere generală. O definire comună ar putea facilita cooperarea judiciară între state, ar permite statistici comparabile și ar sprijini dezvoltarea unor politici de prevenție adaptate, în condițiile în care cazurile de violență extremă împotriva femeilor sunt subraportate sau clasificate neuniform.
2. Despre definirea violului pe baza consimțământului O definiție armonizată la nivelul UE înseamnă că lipsa consimțământului ar deveni criteriul central, nu dovada violenței fizice. În mai multe state membre, legislația încă se bazează pe criterii depășite, ceea ce duce la situații în care victimele care nu pot opune rezistență fizică – din cauza șocului, inconștienței, constrângerii psihologice sau paraliziei induse de frică – nu sunt protejate corespunzător. O armonizare la nivel european ar reduce aceste discrepanțe și ar asigura un standard minim comun de protecție.
3. Despre clasificarea violenței de gen drept crimă europeană („eurocrimă”) Includerea violenței de gen în lista infracțiunilor UE ar oferi Uniunii baza juridică necesară pentru a adopta legislație armonizată și obligatorie pentru toate statele membre. Această listare are ca efect standardizarea sancțiunilor, a procedurilor de cooperare și a măsurilor de protecție. Violența de gen are componente transfrontaliere – precum traficul de persoane, abuzurile online și situațiile în care victimele se deplasează între state – ceea ce face dificilă intervenția strict la nivel național.
4. Despre natura raportului și procedura ulterioară Raportul adoptat este unul de inițiativă (INI), ceea ce înseamnă că nu modifică legislația, dar crește presiunea politică asupra Comisiei Europene. Deși Comisia nu este obligată să pună în aplicare cererile Parlamentului, trebuie să răspundă în scris și poate alege să includă aceste propuneri în viitoarea Strategie UE pentru Egalitate de Gen 2026–2030. În mod obișnuit, astfel de rapoarte constituie punctul de plecare pentru posibile inițiative legislative, în funcție de fezabilitatea juridică și sprijinul politic al statelor membre.