PERSPECTIVE MEDIA. Tezaurul românesc, subiect de dezbatere la Strasbourg, Moscova și București: O privire asupra reacțiilor mediatice

În contextul rezoluției recente a Parlamentului European, care solicită Federației Ruse să returneze Tezaurul României, confiscat după Primul Război Mondial, mass-media românească a reflectat și analizat reacțiile oficialilor ruși, marcând o intensificare a tonului în schimburile de mesaje publice dintre cele două țări. De la acuzațiile virulente ale lui Dmitri Medvedev la adresa națiunii române și a Uniunii Europene, la negarea pretențiilor legale ale României asupra tezaurului și până la convocarea la MAE a ambasadorului Rusiei la București, articolele de presă au surprins toți pașii din evoluția subiectului, aducând o gamă largă de perspective și comentarii, ce reflectă complexitatea acestui subiect și ecourile sale publice.

Profit.ro, HotNews.ro și Libertatea au evidențiat reacțiile acide ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev, care contestă identitatea națională a românilor în contextul cererii de restituire a tezaurului. Aceste publicații au pus accent pe limbajul provocator și pe negarea drepturilor istorice ale României.

STIRILEPROTV.RO s-a concentrat pe sentimentele publicului și pe acuzațiile Rusiei, care incriminează România pentru evenimente istorice, încercând să submineze legitimitatea cererii României. De asemenea, Cotidianul a făcut referire tot la sentimentele românilor, însă față de liderii partidelor din România, care sunt prezentați ca incapabili de a recupera tezaurul.

Economica.net, Digi24, News.ro, Newsweek Romania și Europa Liberă România au subliniat declarațiile oficiale ruse, care au respins cererea și au prezentat acest demers ca fiind o încercare a României de a-și rezolva probleme economice interne sau de a distrage atenția de la propriile obligații financiare față de Rusia. Au fost vizibile atât declarațiile lui Medvedev, dar și ale Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, care a adus în discuție faptul că datoria României față de Federația Rusă ar fi de 20-25 de ori mai mare decât valoarea tezaurului, ca urmare a distrugerilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

G4Media.ro, stiripesurse.ro, Ziarul BURSA și Mediafax au pus accent pe respingerea categorică a rezoluției Parlamentului European de către Rusia, punctând refuzul de a recunoaște orice datorie morală sau legală față de România. Este pusă în discuție fezabilitatea ipotezei ca România chiar să recupereze tezaurul.

Business Magazin, DefenseRomania, Ziare.com, Observator, și Ziarul de Iasi au detaliat poziția Parlamentului European și insistența acestuia pentru restituirea tezaurului, subliniind importanța și valoarea simbolică și materială a acestuia pentru România. Aceste publicații au prezentat mai degrabă o sinteză a faptelor și a abordării Moscovei față de situație.

Cel mai recent, STIRILEPROTV.RO, HotNews.ro, EVENIMENTUL ZILEI, Antena 3 CNN și Libertatea au pus accent pe reacția ambasadorului Rusiei la convocarea MAE survenită în urma preluării reacțiilor oficiale rusești. Aceste articole subliniază tonul batjocoritor adoptat de ambasador, care minimizează seriozitatea convocării, catalogând demersul MAE ca fiind “cel mai vag întâlnit” în timpul șederii sale în România.

Profit.ro, EurActiv, Europa Liberă România, Adevărul, România Libera, Mediafax, Epoch Times Romania și PS News contribuie la diversitatea de perspective, cu abordări care variază de la prezentarea strict informativă la analize mai profunde ale implicațiilor politice și diplomatice.

Dinamica relatărilor în presa românească

Analiza principalelor titluri de presă care au reflectat tema relevă evoluția subiectului tezaurului în reacțiile mediatice: dacă într-o primă instanță, subiectul central a fost adoptarea rezoluției de către Parlamentul European, ulterior perspectiva media s-a concentrat asupra reacțiilor virulente ale lui Dmitri Medvedev și asupra argumentului Mariei Zaharova, care a acuzat România că ar încerca să își rezolve problemele economice folosind tezaurul, culminând cu convocarea ambasadorului Rusiei la București de către Ministerul Afacerilor Externe și reacțiile oficialului rus la acest gest. Un element comun în articole, chiar dacă nu subliniat explicit, este importanța istorică și simbolică a tezaurului, raportările media diferențiindu-se mai degrabă prin gradul de accentuare a criticilor la adresa Rusiei.

Topul entităților menționate:

1. Dmitri Medvedev
2. Parlamentul European
3. Maria Zaharova
4. Valeri Kuzmin
5. Rusia

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare asigurat de NewsVibe Romania, precum și a datelor Google News. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.