Bruxelles, 17 noiembrie 2025 Economia Uniunii Europene a depășit estimările în primele nouă luni ale anului, dar Comisia avertizează că această evoluție pozitivă ascunde riscuri majore: tarife comerciale ridicate impuse de Statele Unite, înrăutățirea perspectivelor fiscale, creșterea datoriei publice și o incertitudine globală care „va rămâne o caracteristică definitorie a anilor următori”. Acestea sunt concluziile transmise de comisarul Valdis Dombrovskis la prezentarea Prognozei Economice de Toamnă, un exercițiu care surprinde un paradox: o economie rezilientă, dar înconjurată de factori externi ostili și dezechilibre interne persistente.
Comisia estimează că PIB-ul UE va crește cu 1,4% în 2025 și 2026, urmând să ajungă la 1,5% în 2027. Performanțele bune din primele trei trimestre sunt atribuite în principal avansului exporturilor înaintea majorării tarifelor americane, dar și unei reziliențe interne peste așteptări.
Comisarul avertizează însă că această evoluție nu poate fi considerată garantată. „Acest forecast este umbrit de o incertitudine semnificativă, iar drumul înainte este plin de potențiale obstacole”, a spus Dombrovskis .
Într-un mediu global în care barierele comerciale au atins niveluri istorice, Comisia notează că UE, deși rămâne o economie foarte deschisă, este expusă direct politicilor comerciale ale principalilor parteneri. Tarifele aplicate exportatorilor europeni pe piața SUA ajung în prezent la aproximativ 10%, peste nivelurile anterioare administrației Trump. Prognoza pornește de la ipoteza că toate tarifele anunțate vor rămâne în vigoare în perioada analizată .
Inflația din zona euro este așteptată să scadă la 2,1% în 2025, stabilizându-se în jur de 2% în 2026–2027, iar în UE valoarea va rămâne marginal mai ridicată. Comisia observă însă că diferențele dintre state cresc, cu cele mai mari valori prognozate în țările din Europa Centrală și de Est, unde presiunea costurilor salariale și energia mai scumpă împing cifrele peste media UE .
Creșterea reală a salariilor revine în teritoriul pozitiv datorită inflației mai scăzute, iar rata șomajului este estimată să coboare la 5,8% în 2027, după ce în 2025–2026 rămâne la 5,9%.
Comisia proiectează o deteriorare treptată a poziției fiscale. Deficitul bugetar agregat al UE urcă de la 3,1% din PIB în 2024 la 3,3% în 2025 și apoi la 3,4% în 2026–2027. Datoria publică crește de la 82% din PIB în 2024 la 85% în 2027, ca urmare a deficitelor persistente și a costurilor mai ridicate ale finanțării.
Unsprezece state membre vor depăși pragul de 3% în 2025: Belgia, Germania, Franța, Letonia, Malta, Austria, Slovacia, Finlanda, Ungaria, Polonia și România. Italia revine exact la 3% în 2025, cu scăderi ulterioare anticipate .
Pe partea de cheltuieli, apărarea devine un factor determinant. Alocările statelor pentru sectorul militar cresc de la 1,5% în 2024 la 2% în 2027, dar Comisia precizează că cifrele nu includ planurile anunțate după 31 octombrie sau potențialele finanțări prin programul SAFE, ceea ce sugerează o posibilă revizuire în sus în următoarele prognoze .
Prognoza Economică de Toamnă este publicată de două ori pe an și oferă o evaluare detaliată a evoluțiilor macroeconomice din Uniune. Documentul include previziuni privind creșterea, inflația, piața muncii și finanțele publice pentru perioada 2025–2027, pe baza datelor disponibile până la 31 octombrie 2025.