Curtea Constituţională a României dezbate duminică, 28 decembrie 2025, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea referitoare la pensiile magistraţilor

Curtea Constituţională a României este aşteptată să se pronunţe astăzi, asupra sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea referitoare la pensiile magistraţilor. CCR a amânat, în 10 decembrie, luarea unei decizii, stabilind un nou termen. CCR dezbate proiectul de reformă asumat de Guvernul Bolojan de la ora 13:00.

Proiectul stabileşte condiţiile în care se pot pensiona magistraţii şi modul de calcul al pensiilor lor. Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

-stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026

-instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi

- introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani

-proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

Potrivit magistraţilor instanţei supreme, caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, „scoasă din context” şi „neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.