Bruxelles amenință cu sancțiuni: Blocarea ajutoarelor umanitare este „pedeapsă colectivă” și crimă de război
Bruxelles, 2 decembrie 2025 Comisia pentru Dezvoltare (DEVE) a adoptat marți un proiect de raport care solicită o revizuire fundamentală a răspunsului UE la crizele umanitare, într-un context global definit de „policriză”. Documentul, aprobat cu 16 voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri, trasează o linie roșie clară: înfometarea civililor și blocarea ajutoarelor constituie crime de război și trebuie pedepsite prin sancțiuni europene.
Pe scurt UE trebuie să sancționeze actorii care blochează accesul umanitar; refuzul ajutorului este considerat pedeapsă colectivă.
Condamnare fermă pentru uciderea a 508 lucrători umanitari și atacurile asupra spitalelor; foamea nu trebuie folosită ca armă.
Solicitare imperativă pentru creșterea fondurilor umanitare și protecția specifică a femeilor în zonele de conflict (Sudan, RDC).
Raportul DEVE, redactat de Leire Pajín (S&D, Spania), semnalează o creștere alarmantă a încălcărilor Dreptului Internațional Umanitar (DIU).
Eurodeputații sunt „revoltați” de bilanțul negru din Fâșia Gaza, unde 508 lucrători umanitari au fost uciși, iar convoaiele și spitalele sunt ținte repetate. Textul afirmă explicit că „a nega accesul la ajutor umanitar care salvează vieți este o pedeapsă colectivă, constituind o crimă de război”. Această poziționare marchează o înăsprire a tonului legislativului european, care cere acces rapid, sigur și neîngrădit în toată Fâșia Gaza și îndeamnă UE să ia în considerare sancțiuni concrete împotriva entităților care obstrucționează deliberat asistența.
Crizele uitate și violența sexuală ca armă Analiza contextului relevă că atenția UE nu trebuie să se limiteze la Orientul Mijlociu. Raportul pune reflectoarele pe crizele umanitare fără precedent din Sudan și Republica Democratică Congo (RDC).
Eurodeputații cer statelor membre să direcționeze fonduri specifice pentru supraviețuitorii violenței sexuale legate de conflict, un fenomen endemic în aceste regiuni. Mai mult, se solicită o schimbare de paradigmă în privința femeilor și fetelor: acestea nu trebuie văzute doar ca victime, ci ca „agenți ai schimbării” și lideri comunitari care pot modela destinul zonelor post-conflict.
Raportoarea Leire Pajín subliniază că, într-o lume cu peste 300 de milioane de oameni care au nevoie urgentă de asistență, UE trebuie să își asume un rol de lider nu doar în donare, ci și în diplomația umanitară. În perspectiva negocierilor pentru bugetul pe termen lung al UE (2028-2035), raportul cere o creștere semnificativă a fondurilor, care să fie predictibile și sustenabile. Comisia Europeană este îndemnată să își publice strategia umanitară promisă pentru 2026, cu un accent pe „nexusul umanitar-dezvoltare-pace”. Raportul va fi supus votului final în sesiunea plenară din ianuarie 2026.
ȘTIRI PE ACELEAȘI SUBIECTE
