SINTEZĂ / Care sunt scenariile în cazul valului de alerte cu bombă care au afectat zborurile din Europa

Cel puțin 21 de zboruri comerciale au fost identificate individual ca fiind vizate de amenințări cu bombă în Europa, între 2 și 5 noiembrie 2026, inclusiv o aeronavă care a aterizat joi pe Aeroportul Otopeni. Un bilanț mai recent al Financial Times indică minimum 14 zboruri afectate numai joi, până la ora 13.00, ceea ce ar ridica totalul perioadei la cel puțin 22. Autoritățile nu au identificat public niciun responsabil, dar experți în securitate discută posibilitatea unei campanii coordonate, inclusiv a unei operațiuni hibride.

Un val de amenințări fără precedent recent

Transportul aerian european se confruntă cu o serie neobișnuită de amenințări cu bombă, care au determinat devierea unor aeronave, mobilizarea avioanelor militare, evacuarea pasagerilor și verificări pirotehnice în mai multe state.

O analiză cu ajutorul platformei de monitorizare media NewsVibe, completată cu informațiile publicate de The Guardian, Euronews, BBC, Reuters și Financial Times, indică o intensificare a incidentelor începând de luni, 2 noiembrie.

Luni a fost documentat un zbor afectat, marți alte șapte, iar joi dimineață cel puțin 13 aeronave identificate individual. Financial Times a raportat ulterior minimum 14 zboruri vizate joi, fără ca toate incidentele să poată fi individualizate în acest bilanț.

Nicio persoană sau organizație nu și-a revendicat responsabilitatea pentru amenințările împotriva zborurilor, iar oficialii europeni nu au indicat public posibili autori.

Până în prezent, verificările raportate nu au dus la descoperirea unor dispozitive explozive. Cu toate acestea, amenințările au produs perturbări considerabile, demonstrând cât de vulnerabil poate deveni transportul aerian în fața unor semnalări anonime.

De unde plecau și unde se îndreptau avioanele

Joi, 5 noiembrie, unul dintre cele mai grave incidente a implicat zborul Aer Lingus EI402, pe ruta Dublin–Roma. Aeronava Airbus A320, cu 151 de pasageri și șase membri ai echipajului, a fost redirecționată către baza militară franceză Évreux, unde au intervenit echipe specializate în identificarea explozibililor.

Trei zboruri Ryanair cu destinația Sofia au fost vizate separat: unul plecat din Madrid, altul din Copenhaga și un al treilea din Londra-Stansted. Primele două au aterizat la Sofia, iar cel din Londra a fost deviat către Plovdiv.

Alte amenințări au vizat un zbor LOT Polish Airlines între Varșovia și Bruxelles, o cursă Wizz Air Milano-Malpensa–Varșovia, deviată la Viena, și două aeronave Finnair plecate din Helsinki către Roma și Viena.

Poliția cehă a anunțat alerte privind alte patru aeronave care se îndreptau către Praga. Aeroporturile lor de plecare nu au fost precizate în informațiile disponibile.

România a fost afectată tot joi, după o amenințare împotriva unui avion Wizz Air sosit de la Milano la București. Potrivit Serviciului Român de Informații, aeronava a aterizat la Otopeni la ora 11:09, iar echipajul a informat turnul de control despre amenințare. La bord se aflau 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului. Autoritățile au activat o celulă de criză, iar specialiștii pirotehnicieni ai SRI au început verificările.

Incidentul de la Otopeni este distinct de cel al zborului Milano–Varșovia, deviat către Viena.

Primele incidente: Londra, Sofia, Varșovia și Roma

Seria a început luni, 2 noiembrie, când o cursă Wizz Air Londra-Luton–Sofia a fost redirecționată la Budapesta. Forțele aeriene ungare au mobilizat avioane Gripen pentru escortarea aeronavei.

Marți au fost raportate șapte amenințări împotriva unor zboruri comerciale.

Două aeronave se îndreptau către Varșovia, din Londra-Heathrow și Copenhaga. Alte două zboruri Ryanair, plecate din Lisabona și Dublin, aveau destinația Roma, cel din Dublin fiind escortat de aviația militară italiană.

Un Ryanair pe ruta Manchester–Murcia a fost verificat în Spania, în timp ce alte două aeronave, plecate din Bergamo și Dublin, au fost controlate după aterizarea la Sofia.

În Bulgaria, ministrul transporturilor Georgi Peev a confirmat incidentele. În cazul uneia dintre aeronave, informația inițială s-a bazat pe un raport al pilotului, potrivit explicațiilor atribuite ministrului. Autoritățile bulgare au precizat că verificările nu au identificat explozibili.

O parte dintre avertismente au fost transmise prin e-mailuri anonime, iar altele au ajuns la structurile de securitate prin canalele operaționale ale aeroporturilor și companiilor aeriene.

Marea Britanie: amenințări false și anchete privind o posibilă coordonare

Guvernul britanic a descris incidentele drept „amenințări false răuvoitoare”, subliniind, potrivit BBC, că Regatul Unit dispune de unul dintre cele mai robuste sisteme de securitate aviatică din lume, cu proceduri testate pentru asemenea situații.

Poliția Metropolitană din Londra a anunțat că monitorizează amenințările prin structurile sale specializate în securitatea aviației. Au fost verificate inclusiv avertismente referitoare la aeronave care urmau să plece de pe Heathrow sau să aterizeze pe acest aeroport.

Anchetele europene încearcă să stabilească dacă incidentele sunt independente sau rezultatul unei acțiuni coordonate, concepute pentru perturbarea transportului aerian.

Deocamdată, concentrarea amenințărilor într-un interval scurt nu constituie, în sine, o dovadă a coordonării.

Cine a fost învinuit? Suspiciuni privind Rusia, dar fără dovezi publice

În absența unei atribuiri oficiale, atenția unei părți a presei britanice s-a îndreptat către Rusia.

Daily Mail a prezentat ipoteza implicării Moscovei în contextul temerilor că președintele Vladimir Putin ar putea intensifica un „război din umbră” împotriva Marii Britanii și a NATO.

Expertul în apărare Stuart Crawford, fost locotenent-colonel în armata britanică, a apreciat pentru publicație că amenințările ar putea constitui un atac coordonat atribuit Moscovei, conceput să rămână sub pragul unui act de război și să fie dificil de demonstrat.

Crawford a sugerat că serviciile europene de informații ar putea avea indicii despre mecanismul operațiunii, dar că identificarea oficială a autorilor necesită timp.

Aceste afirmații reprezintă evaluări și suspiciuni, nu constatări rezultate dintr-o anchetă finalizată.

Rusia respinge acuzațiile occidentale mai generale privind desfășurarea unor operațiuni hibride de destabilizare. Nici Moscova, nici Teheranul nu au fost identificate oficial drept responsabile pentru seria actuală de amenințări împotriva avioanelor.

Experții: trei scenarii posibile, inclusiv războiul hibrid

Matthew Borie, cofondator și director de informații al Osprey Flight Solutions, companie specializată în evaluarea riscurilor pentru aviație, a prezentat, potrivit PBS News, trei explicații posibile.

Prima este apariția unor incidente de imitație, după mediatizarea unei amenințări inițiale. A doua presupune existența unui individ sau a unei grupări care transmite în mod repetat avertismente. A treia include o posibilă operațiune de război hibrid, desfășurată de actori statali sau de susținători ai acestora.

Borie a arătat că orientarea geografică a incidentelor spre Europa ar putea sugera o componentă rusească, dar a avertizat că și activitatea hibridă atribuită Iranului trebuie luată în considerare.

Expertul în securitate aviatică Paul Mason a declarat pentru BBC Radio 5 Live că asemenea amenințări sunt relativ rare. Faptul că au fost formulate într-un mod aparent credibil și au vizat numeroase companii aeriene sugerează, în evaluarea sa, o acțiune deliberată, nu doar o succesiune de apeluri răuvoitoare întâmplătoare.

Specialiștii subliniază că mecanismele de verificare sunt obligatorii chiar și atunci când probabilitatea existenței unei bombe este redusă. Tocmai această reacție instituțională poate fi exploatată de autorii amenințărilor pentru a produce costuri și perturbări fără a utiliza explozibili.

Un fenomen care depășește aviația: școli, nave și infrastructuri critice

În aceleași zile, Europa a înregistrat și alte incidente de securitate.

Pe 2 noiembrie, 271 de școli din Italia au primit avertismente cu bombă prin e-mail, iar numeroase instituții au fost evacuate preventiv. Mesajele erau semnate de un grup care pretindea că reprezintă Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Identitatea reală a expeditorilor nu a fost stabilită, iar semnătura nu demonstrează implicarea Iranului.

Marți, nava de croazieră Crown Iris, cu 940 de pasageri și 597 de membri ai echipajului, a fost verificată în portul grecesc Syros după o amenințare anonimă potrivit căreia un explozibil ar fi fost amplasat pe corpul navei. Primele controale nu au identificat dispozitive periculoase.

În Franța, un atac cibernetic asupra furnizorului unor sisteme de refrigerare a afectat instalații folosite pentru păstrarea produselor sanguine. Incidentul a avut loc pe 2 noiembrie, fără să existe dovezi publice că ar fi fost coordonat cu alertele aeronautice.

Un caz distinct a implicat și zborul Air Serbia JU134, pe ruta Belgrad–Moscova, întors din drum deasupra Lituaniei în seara de 3 noiembrie.

La bord se aflau Aleksandar Vulin, Dušan Bajatović și Nenad Popović, apropiați ai fostului președinte sârb Aleksandar Vučić. Compania aeriană a indicat necesitatea unor verificări suplimentare privind un pasager. Potrivit presei sârbe, problema ar fi fost legată de neefectuarea controlului de securitate înainte de îmbarcare.

Deși verificările ar fi inclus proceduri aplicabile unei posibile amenințări cu bombă, acest incident nu trebuie confundat automat cu alertele anonime împotriva celorlalte zboruri și nu este inclus în bilanțul principal.

Concluzie: perturbarea este certă, autorii rămân necunoscuți

Succesiunea alertelor ridică întrebări legitime privind existența unei campanii coordonate de perturbare a infrastructurii europene.

Însă o evaluare riguroasă trebuie să distingă între coincidențe temporale, indicii operaționale și dovezi privind autorii.

Deocamdată, Europa se confruntă cu amenințări care s-au dovedit în general false, dar care sunt neobișnuit de numeroase, concentrate temporal și distribuite pe multiple rute aeriene.

Costurile sunt reale: întârzieri, intervenții militare, mobilizarea autorităților, evacuări și insecuritate pentru pasageri.

Ceea ce știm cu certitudine este că amenințările au perturbat aviația europeană. Ceea ce rămâne de demonstrat este dacă ele au un autor comun, o motivație geopolitică sau reprezintă o succesiune de incidente de imitație.

Surse: NewsVibe FEED și STATS, 30 octombrie–5 noiembrie 2026; The Guardian, 3 și 5 noiembrie; Euronews, 3 și 5 noiembrie; BBC News și BBC Radio 5 Live; Reuters; Financial Times, 5 noiembrie; PBS News; Daily Mail; Al Jazeera; Rai News; eKathimerini; N1 Serbia; comunicări ale autorităților naționale.

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.