Sondaj INSCOP: Românii mizează pe NATO și Franța pentru apărarea țării, dar ezită când vine vorba să-și ajute militar aliații

În scenariul unui atac rusesc asupra României, două treimi dintre respondenți cred că țara ar fi apărată în „foarte mare” sau „destul de mare” măsură de NATO, alianța rămânând principalul scut perceput al securității naționale (66,6%), potrivit celui mai nou sondaj INSCOP Research ”4 ani de război în Ucraina”. În detaliu, 35,3% au încredere „în foarte mare măsură” în capacitatea NATO de a apăra România, iar 31,3% „în destul de mare măsură”, doar 12,7% indicând un nivel redus de încredere și 17% aproape deloc.

În ierarhia țărilor care ar interveni pentru apărarea României, pe primul loc se află Franța (47,7% „foarte mare” + „destul de mare măsură”), urmată de SUA (46,6%), Germania (44,6%) și Marea Britanie (38,1%). Acest profil de încredere arată că românii percep atât pilonul nord american (SUA, NATO), cât și pe cel european (Franța, Germania, Marea Britanie) ca fiind esențiale pentru descurajarea Rusiei.

Cine cred românii că le apără țara: Franța se bucură de o mai mare încredere decât SUA, deși NATO rămâne scutul prinicipal

NATO – principalul garant:

66,6% cred că NATO ar apăra România în „foarte mare” sau „destul de mare” măsură.Încrederea este mai ridicată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al bărbaților, tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu educație superioară și bucureștenilor.Scepticismul față de NATO este mai pronunțat la votanții AUR, în segmentul 30–59 de ani și la cei cu educație primară.

SUA – pilon strategic, dar mai controversat:

18,3% cred că SUA ar apăra România „în foarte mare măsură”, 28,3% „în mare măsură”, în timp ce aproape jumătate (46,9%) indică un nivel redus sau foarte scăzut de implicare.Încrederea e mai mare la votanții PNL, bărbați, tineri sub 30 de ani și locuitorii Capitalei, în timp ce votanții USR și segmentul 45–59 de ani sunt cei mai sceptici față de o intervenție americană.

Franța – liderul perceput al sprijinului european:

23,6% cred că ar apăra România „în foarte mare măsură”, 24,2% „în destul de mare măsură”, dar 31% o văd dispusă să intervină „în foarte mică măsură sau deloc”.Încrederea este mai ridicată la votanții PNL și USR, tineri sub 30 de ani și persoane de peste 60 de ani, cu educație superioară, din București și urban mare, mai ales din sectorul public.

Germania – partener important, percepție nuanțată:

17,3% „foarte mare măsură”, 27,4% „mare măsură”, în timp ce aproape o treime (31,6%) cred că Germania ar ajuta „foarte puțin sau deloc”.Cea mai mare încredere se regăsește la votanții PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani, persoane cu educație superioară și bucureșteni, iar scepticismul este accentuat la votanții AUR, cei cu studii primare, din rural.

Marea Britanie – sprijin perceput mai moderat:

14,6% cred într-o intervenție „în foarte mare măsură”, 23,6% „în destul de mare măsură”, dar 36,4% o văd dispusă să ajute „în foarte mică măsură sau deloc”.Încrederea e mai mare la votanții PNL și USR, bărbați, tineri și persoane de peste 60 de ani cu educație superioară; cei mai sceptici sunt votanții AUR, femeile și segmentul 30–44 de ani.

Românii și obligațiile NATO: sprijin militar în scădere pentru aliați

În oglindă cu așteptările față de NATO, atitudinea românilor se schimbă când întrebarea se mută la ce ar trebui să facă România dacă un stat NATO ar fi atacat. Doar 40,9% cred că țara ar trebui să își asume plenar obligațiile de aliat și să ajute militar statul atacat, față de peste 51% în 2022. Asta reprezintă o scădere de aproximativ 10 puncte procentuale în patru ani de război în Ucraina.

Distribuția opțiunilor arată o societate tot mai tentată de soluții de „implicare minimă”:

40,9% – România să ajute militar aliatul atacat (51,1% în februarie 2022; 51,2% în mai 2022). 27,4% – să nu participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană (nivel relativ stabil față de 2022).19,6% – România să rămână neutră (12,2% în februarie 2022; 15,9% în mai 2022, deci creștere semnificativă).5,5% – România să iasă din NATO (6,2% în februarie 2022; 3% în mai 2022).6,5% – nu știu/nu răspund (în creștere față de 2022).

În termeni de evoluție, sprijinul pentru îndeplinirea strictă a obligațiilor NATO scade, în timp ce curentul pentru neutralitate crește, iar opțiunea radicală de ieșire din alianță rămâne minoritară, dar persistentă. Votanții PNL și USR sunt nucleul pro NATO, susținând cel mai mult intervenția militară alături de aliat, în timp ce votanții AUR se regăsesc într-o proporție mai mare în tabăra celor care ar prefera neutralitatea.

Cum s-a schimbat percepția în patru ani de război

În cei patru ani de la începutul războiului din Ucraina, datele INSCOP indică o deteriorare treptată a disponibilității pentru solidaritate militară cu aliații, în timp ce încrederea în umbrela de securitate a NATO și a marilor puteri occidentale rămâne, în ansamblu, relativ ridicată. Dacă în 2022, la scurt timp după invazia Rusiei, peste jumătate dintre respondenți erau dispuși ca România să își onoreze fără echivoc obligațiile NATO cu sprijin militar, astăzi acest segment coboară sub 41%, în condițiile în care opțiunea „neutră” a crescut cu peste 7 puncte procentuale.

Pe de altă parte, cifrele privind percepția capacității NATO de a apăra România (66,6% „foarte mare” + „destul de mare” măsură) și încrederea în marile capitale occidentale (în special Paris, Washington, Berlin și Londra) arată că românii nu contestă fundamentele arhitecturii de securitate, ci devin mai reticenți față de costurile directe ale participării la un conflict al unui aliat. Această disonanță între așteptările față de sprijinul NATO și disponibilitatea de a oferi, la rândul lor, sprijin militar reflectă o societate care se vede tot mai vulnerabilă, dar caută să minimizeze riscurile interne.

Cercetarea sociologică  ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România” a fost realizată de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, la solicitarea New Strategy Center.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.