Înainte de lansarea proiectului Strategiei Naționale a Culturii pentru 2027–2034, Ministerul Culturii a avut în vedere și contextul european al politicilor culturale. În acest sens, direcțiile menționate în proiect preiau orientări din „Busola pentru cultura Europei”, adoptată în 2025, și din „Noua agendă europeană pentru cultură”.
Totodată, în spațiul european au existat discuții despre modul în care drepturile de autor și protecția conținutului se raportează la noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială. Comisia Europeană a deschis o consultare privind posibile măsuri în domeniul copyright, cu accent pe utilizarea operelor protejate pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială, precum și pe alte teme conexe, precum pirateria transmisiunilor live și remunerația artiștilor.
În paralel, România a continuat să lucreze la mecanisme de planificare și coordonare la nivel de politici publice, inclusiv prin strategii care urmăresc consolidarea cadrului de elaborare a deciziilor și centralizarea consultărilor publice. Aceste demersuri au loc într-un context în care documentele strategice sunt folosite ca bază pentru măsuri administrative și legislative, cu termene și indicatori de monitorizare.
