Fundația Mării Negre a lui Dan Dungaciu, lăsată fără fonduri de MAE. Liderul AUR: „Cum se ia această decizie, realmente, nu știu”

Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN), condusă de Dan Dungaciu (AUR), a rămas fără principala sursă de finanțare, după ce Ministerul de Externe a desemnat o altă organizație drept șef al rețelei internaționale a Fundației Anna Lindh în România, tăindu-i astfel accesul la granturile care îi susțineau funcționarea curentă. Liderul AUR a reacționat, pentru Cotidianul.ro, spunând că nu știe care sunt procedurile MAE și cum s-a luat decizia, dar respectă schimbarea.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat pe 3 februarie că a fost selectată ca Șef al Rețelei Naționale (Head of Network) al Fundației Anna Lindh România, pentru intervalul 2026-2028, organizația Group of the European Youth for Change (GEYC) .

Ministerul de Externe a lansat, la final de 2025, o procedură de selecție publică pentru desemnarea unei organizații a societății civile ca șef al rețelei naționale Anna Lindh România, marcând astfel trecerea de la desemnarea directă la o competiție deschisă. În urma procedurii de selecție, ministerul a decis ca GEYC să preia rolul de Head of Network, funcție exercitată din 2007 de FUMN. Această schimbare înseamnă că fundația condusă de Dan Dungaciu nu va mai gestiona rețeaua națională și nu va mai avea acces direct la finanțările dedicate acestei poziții.

De ce contează în cazul de față

Pentru povestea cu finanțarea tăiată de MAE, rolul FUMN este important pentru că ea era, până acum, nodul românesc într o rețea internațională – Fundația Anna Lindh – care finanțează proiecte de dialog intercultural și cooperare euro mediteraneană. Ca think tank cu profil de politică externă axat pe Marea Neagră, FUMN folosea această poziție atât pentru a derula proiecte și evenimente, cât și pentru a produce analize și expertiză care intrau apoi în circuitul dezbaterii publice și, indirect, în agenda instituțiilor românești.

Dungaciu „ia act” de schimbare

Într-o reacție pentru Cotidianul, Dungaciu subliniază că Fundația Universitară a Mării Negre avea „acreditarea” de la Ministerul de Externe pentru a reprezenta în România Fundația Anna Lindh și că această acreditare fusese obținută înainte ca el să devină președinte al fundației. El insistă că prelungirea anuală a acestui statut s-a făcut pe baza rapoartelor și acreditărilor trimise de Fundația Anna Lindh de la Cairo, nu ca rezultat al unei relații directe dintre MAE și fundația sa.

„Pe baza acelor rapoarte și pe baza acelor acreditări, din partea fundației centrale, MAE a prelungit acreditarea. Atât știm noi. Nu mă întrebați, pentru că, și dacă mă întrebați, n-aș ști care sunt procedurile interne ale MAE pentru a prelungi această acreditare dincolo de consultarea evidentă cu Fundația Anna Lindh. Că se ia prin semnătura ministrului de Externe, că aceste acreditări se dau prin decizie prin vot … Cum se ia această decizie, realmente, nu știu, nu e treaba noastră. Înțeleg acum că Ministerul Afacerilor Externe și-ar fi schimbat deciziile și procedurile. Iarăși, nu e treaba noastră. Am luat act de această decizie a MAE și urăm succes viitoarei entități, ONG, care va reprezenta într-un fel România în acest parteneriat”, a spus Dungaciu.

Cine este Dan Dungaciu

Dan Dungaciu este sociolog și politolog, profesor la Universitatea din București și unul dintre cei mai vizibili analiști de politică externă din spațiul public românesc. Din 2025 este prim vicepreședinte al AUR și face parte din „triumviratul” de conducere al partidului, alături de George Simion și Petrișor Peiu, cu rol de arhitect al liniei de politică externă și de securitate.

Este o figură controversată, în timp ce presa a relatat că a fost sancționat de Agenția Națională de Integritate pentru că nu și a depus declarațiile de avere și de interese în perioada în care a condus Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. În aprilie 2024, DNA l-a trimis în judecată pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de atribuirea fără chirie, către asociația LARICS (la care era cofondator), a unor spații ale institutului pe care îl conducea; cauza se judecă la Tribunalul București, cu ISPRI constituit parte civilă. În 2026, Libertatea a relatat că dosarul riscă să ajungă la prescripție, avocații invocând neclaritatea acuzațiilor, iar presa criticând tergiversarea procedurilor.