Într-un comunicat transmis joi, PSD susține că USR ar acționa pentru a-l proteja pe Dominic Fritz de consecințele legale ale unei condamnări definitive pentru conflict de interese.

„Încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională!Cei de la USR solicită oficialilor europeni să pedepsească România, în favoarea președintelui lor de partid, omițând să precizeze că acesta este un condamnat definitiv pentru conflict de interese!”, arată comunicatul PSD.

Formațiunea afirmă că prefectul USR de Timiș i-ar fi aplicat acestuia doar o amendă simbolică, decizie pe care o consideră contrară recomandărilor europene și jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PSD invocă rapoarte ale Comisiei Europene din 2014, 2015 și 2019, potrivit cărora sancțiunile în cazurile de integritate trebuie să fie stricte și suficient de „disuasive”. Social-democrații susțin că amendamentele USR la noua Lege a Integrității ar fi eliminat sancțiunile pentru aleșii locali condamnați definitiv.

Partidul mai afirmă că aceste amendamente au fost respinse în Parlament, iar norma tranzitorie propusă de PSD urmărește menținerea efectelor sancțiunilor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Divergența are loc pe fondul disputelor politice privind aplicarea noii legislații în materie de integritate.

Reacția PSD vine după ce Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate cu privire la noua Lege a integrității, intrată recent în vigoare, în special în legătură cu așa-numitul „amendament Fritz”. Preocupările Comisiei vizează impactul noilor reglementări asupra aleșilor locali și demnitarilor, având în vedere că legea prevede încetarea mandatelor la o lună de la promulgare pentru persoanele cu decizii anterioare de incompatibilitate sau conflict de interese. 

Citește și:

Două grupuri politice din Parlamentul European cer Comisiei Europene să blocheze fondurile din PNRR din cauza „amendamentului Fritz” din noua Lege a integrității

La apogeu, rețeaua le-ar fi oferit hackerilor control asupra a aproximativ un milion de dispozitive. În timp, autoritățile au identificat circa 11 milioane de adrese IP asociate infrastructurii. Calculatoarele compromise ar fi fost folosite pentru atacuri informatice, dar și pentru furturi de criptomonede.

Sality era dificil de desființat deoarece funcționa descentralizat. Dispozitivele infectate comunicau direct între ele, fără să depindă de un singur server central, ceea ce îngreuna identificarea și blocarea rețelei.

Specialiștii implicați în operațiune au reușit să se infiltreze în infrastructura malware-ului și să întrerupă legăturile dintre calculatoarele infectate și sistemele utilizate de hackeri pentru controlul acestora. FBI a lăudat colaborarea dintre cele patru țări, considerată esențială pentru neutralizarea unei rețele active de peste două decenii.

Proiectul prevede reabilitarea și lărgirea a 13 kilometri de drum național, precum și construirea unui sector nou de 2,4 kilometri, cu patru benzi de circulație, pentru ocolirea localității Tigveni. Legătura cu autostrada va fi realizată prin nodul rutier Tigveni.

Lucrările mai includ amenajarea a trei sensuri giratorii și reabilitarea a șapte poduri și pasaje. Potrivit secretarului de stat în Transporturi Horațiu Cosma, licitația pentru execuție va fi lansată în această toamnă. Investiția este anunțată în contextul deschiderii iminente a Secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu–Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș.

Tronsonul are aproximativ 10 kilometri și include tunelul de 1,35 kilometri de sub dealul Momaia, primul tunel forat de autostradă din România. După deschidere, șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă aproximativ 150 de kilometri, până la București.

Garda Civilă a transmis că barca ar fi plecat cel mai probabil din Gambia, potrivit inscripțiilor identificate pe carcasă. Ambarcațiunea a fost găsită în largul arhipelagului spaniol, iar autoritățile desfășoară verificări pentru a stabili cu exactitate traseul și identitatea victimelor.

Ruta Atlanticului către Insulele Canare este una dintre cele mai periculoase căi folosite de migranți pentru a ajunge în Europa. Bărcile improvizate pleacă frecvent din Gambia, Senegal, Maroc sau Mauritania și pot rămâne săptămâni întregi în larg, fără hrană și apă suficiente.

Mii de persoane încearcă anual această traversare, în ciuda operațiunilor de salvare desfășurate de paza de coastă. Naufragiile și decesele înregistrate pe această rută rămân frecvente, iar multe ambarcațiuni sunt date dispărute, fără ca victimele să fie recuperate.

Înainte de construirea liftului, aproximativ 20 de copii din satul Nizhuhe și din localitățile învecinate erau nevoiți să parcurgă zilnic poteci abrupte și trasee montane expuse. Satul este situat la peste 500 de metri sub marginea canionului, iar diferența de nivel transforma deplasarea într-un drum dificil și periculos.

Călătoria către școală dura peste trei ore pe sens. Din cauza traseului anevoios, unii elevi rămâneau la școală în timpul săptămânii, în regim de internat, pentru a evita drumurile repetate prin munți.

Fuyao Ladder a fost instalat pentru a facilita accesul copiilor la educație și pentru a elimina o parte importantă din riscurile asociate deplasării. Potrivit Interesting Engineering, liftul scurtează radical timpul de călătorie și le permite elevilor să ajungă la cursuri în mai puțin de un minut.

Sánchez a afirmat că, în cazul apariției unor astfel de dovezi, Spania va reacționa cu fermitate. Premierul este criticat de opoziția de dreapta și de extremă dreapta, care susține că Marocul ar fi avut un rol în incident. Dezbaterile au fost alimentate de publicarea unui raport al poliției ce menționează „permisivitatea” forțelor de ordine marocane în timpul afluxului de migranți.

În același timp, șeful guvernului spaniol a condamnat declarațiile unor miniștri marocani care au revendicat suveranitatea asupra orașelor Ceuta și Melilla. Sánchez a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Marocului pe 21 august și a reafirmat că cele două teritorii vor rămâne spaniole.

Premierul i-a cerut regelui Felipe al VI-lea să viziteze cele două exclave în următoarele săptămâni. Relațiile dintre Madrid și Rabat sunt influențate și de disputa privind Sahara Occidentală, precum și de apropierea Spaniei de poziția Marocului în acest dosar.

Zelenski a calificat situația drept „absolut rușinoasă” și a convocat procurori și anchetatori pentru clarificarea circumstanțelor. Președintele a anunțat, de asemenea, concedierea unui ofițer de rang înalt din cadrul SBU.

„Aici, în Ucraina, se poate trage doar asupra ocupanților ruși, în apărarea Ucrainei”, a declarat Zelenski, avertizând că statul nu va accepta alte schimburi de focuri între structurile sale.

Potrivit relatărilor citate de The Guardian, conflictul ar fi început după ce SBU a reținut un lider al unei unități ruse anti-Kremlin care luptă de partea Ucrainei sub supravegherea GUR. SBU este serviciul ucrainean de securitate internă, în timp ce GUR desfășoară operațiuni de informații militare și acțiuni speciale. Celor două servicii li s-a cerut să clarifice rapid incidentul și să stabilească responsabilitățile.

Scandalul a început în 2025, după o sesizare făcută de Societatea Ornitologică Română. Organizația a reclamat lucrări realizate în aria naturală protejată Lacul Techirghiol, sit Natura 2000 și zonă umedă de importanță internațională. Autoritățile au constatat nivelări ale terenului, drumuri de acces și fundații realizate fără avizele necesare. 

Lui Becali i se reproşează că a folosit beton în construcţia bisericii, însă acesta spune că betonul a fost folosit numai pentru nivelarea terenului. „Dar ea nu stă pe beton, ea e din lemn, nu este legată de beton”. Latifundiarul a găsit însă o soluţie la această problemă. „Bine, atunci eu scot betonul şi o ţin pe butuci, pe lemne. Şi dacă nu vreţi nici aşa, atunci o leg, o iau cu macaraua şi o mut de-aici„ a explicat Becali.

Gigi Becali a reacționat vehement și a mutat disputa inclusiv în zona politică. Omul de afaceri a atacat-o în termeni extrem de duri pe Diana Buzoianu și a acuzat USR că se opune proiectului său.

„A venit consiliera lui Nicușor Dan cu dispoziție. Nu există nicio decizie de desființare. Procurorul este de mână cu ONG-ul. Zici că ONG-ul este statul român. A intervenit consilierul șefului statului român. Fac dosare consilierii. Am făcut o biserică atârnată pe bârne de lemn. Este teren intravilan. Este proprietatea mea. Nu pot să fac un cort din lemn? Pe plajă se poate face cort pentru sataniști. Asta le convine.

Buzoianu este copilul lui Satan. A făcut zonă tampon. A spus că proprietatea mea este zonă tampon. Este lemn. Eu nu am nevoie de autorizație de construire. Am nevoie de amplasament. Este proprietate intravilană.

Trebuie să scăpăm de USR-ul satanist” , a declarat Gigi Becali.

Pe scurt Trimisul special al UE pentru neproliferare și dezarmare spune că unele estimări indică un ritm de aproximativ două arme nucleare noi pe săptămână în China. Arsenalul chinez ar putea ajunge în viitorul apropiat la câteva sute de focoase suplimentare și s-ar putea apropia de 1.000, potrivit estimărilor citate în SEDE. Beijingul continuă să dezvolte și să testeze sisteme de lansare, inclusiv rachete balistice cu rază lungă lansate de pe submarine. UE încearcă să convingă China să intre într-un dialog strategic cu Statele Unite și să participe la mecanisme de transparență privind rachetele. După expirarea New START fără un acord succesor, Bruxelles-ul consideră că orice arhitectură viitoare de control al armamentelor trebuie să țină cont și de creșterea rapidă a capacității nucleare chineze.

Ambasadorul Stephan Klement a descris extinderea arsenalului chinez drept una dintre cele mai importante schimbări ale mediului global de neproliferare. În evaluarea prezentată eurodeputaților, China nu mai este un actor periferic într-un sistem dominat de arsenalele american și rus, ci o putere nucleară a cărei creștere poate modifica direct condițiile viitoarelor negocieri.

Klement a spus că circulă estimări potrivit cărora China ar adăuga aproximativ două arme nucleare pe săptămână. El nu a prezentat această cifră drept o evaluare proprie a UE, ci ca una dintre estimările aflate în prezent în domeniul public, însă a folosit-o pentru a ilustra viteza acumulării.

Potrivit acestuia, arsenalul chinez ar putea ajunge relativ curând la câteva sute de focoase suplimentare și s-ar putea apropia de pragul de 1.000. Pentru Bruxelles, această evoluție complică modelul tradițional al controlului armamentelor strategice, care s-a concentrat timp de decenii asupra limitelor negociate între Washington și Moscova.

Problema a devenit mai acută după expirarea New START, acordul care introducea limite cantitative asupra forțelor nucleare strategice americane și ruse. Lipsa unui succesor lasă actualul sistem fără unul dintre principalele instrumente de predictibilitate dintre cele două mari puteri nucleare, tocmai într-un moment în care un al treilea arsenal se extinde rapid.

În acest context, Kliment a spus că devine tot mai dificil ca Statele Unite și Rusia să discute despre noi limite strategice fără să ia în calcul China. El a explicat că diferența dintre un arsenal chinez apropiat de 1.000 de focoase și arsenalele mai mari ale SUA și Rusiei ar fi suficient de redusă pentru ca Beijingul să devină relevant în orice viitoare formulă de control al armamentelor.

China a refuzat până acum să participe la acest tip de negocieri trilaterale. Trimisul UE a spus însă că vede semnale foarte prudente că Beijingul ar putea deveni, la un anumit moment, mai deschis unei asemenea discuții, chiar dacă nu există deocamdată un proces formal care să indice apropierea unui acord.

UE încearcă să încurajeze China să participe la un dialog strategic cu Statele Unite privind armele nucleare și să se implice mai mult în mecanisme multilaterale de transparență.

Unul dintre instrumentele menționate este codul de conduită privind transparența în domeniul rachetelor, la care Bruxelles-ul încearcă să atragă și China. Interesul nu privește doar numărul focoaselor, ci și dezvoltarea mijloacelor prin care acestea pot fi transportate și lansate.

Klement a indicat în acest sens testarea recentă a unei rachete balistice cu rază lungă lansate de pe submarin. Dezvoltarea unor asemenea sisteme poate crește supraviețuirea și flexibilitatea forțelor nucleare, pentru că o parte a arsenalului poate fi deplasată pe mare și devine mai greu de localizat.

Creșterea capacității chineze apare într-un moment în care alte componente ale arhitecturii internaționale de control al armamentelor sunt, la rândul lor, sub presiune. Conferința de revizuire a Tratatului de Neproliferare Nucleară din acest an nu a reușit să adopte un document final, iar Kliment a amintit și dificultățile persistente privind intrarea în vigoare a Tratatului de Interzicere Totală a Testelor Nucleare și lipsa progresului asupra unui acord privind materialele fisionabile.

În cazul Chinei, problema nu este doar dimensiunea arsenalului, ci și faptul că extinderea sa se produce într-un moment în care mecanismele de control dintre celelalte puteri sunt slăbite. Din această perspectivă, Beijingul devine simultan un factor de risc și un actor fără de care o nouă arhitectură globală ar putea fi dificil de construit.

Kliment a făcut însă o distincție între China și Rusia. El a spus că Beijingul are un interes puternic în funcționarea ordinii internaționale, inclusiv pentru comerț și relațiile sale economice, chiar dacă încearcă să modeleze acea ordine în propriul interes.

Această dependență de un sistem internațional funcțional lasă, în opinia sa, mai mult spațiu pentru dialog decât în relația actuală cu Moscova. UE încearcă astfel să lucreze cu Beijingul nu numai în domeniul controlului armamentelor, ci și pentru a-l determina să își folosească influența asupra Rusiei și să nu ofere sprijin material războiului împotriva Ucrainei.

Klement a spus că influența Chinei asupra comportamentului Rusiei este foarte mare, deși a refuzat să confirme afirmațiile potrivit cărora Beijingul ar fi intervenit în mod specific pentru a împiedica Moscova să recurgă la arme nucleare în Ucraina.

Uniunea Europeană nu este ea însăși o putere nucleară, însă Franța este stat membru cu arme nucleare, iar Bruxelles-ul încearcă să își construiască influența prin poziții comune ale celor 27 și prin diplomația multilaterală.

Klement a descris negocierile interne necesare pentru adoptarea unei poziții europene comune drept un fel de „mini-conferință de revizuire”, deoarece statele membre au sensibilități și priorități diferite. Tocmai compromisul obținut între ele poate transforma formulările UE într-un punct de plecare pentru negocieri mai largi cu alte state.

În timpul recentelor discuții internaționale, el a spus că pozițiile comune europene au fost folosite uneori ca bază pentru compromis și consens chiar dacă UE nu este actorul care poate impune limite asupra arsenalelor marilor puteri.

Actuala arhitectură nucleară internațională a fost construită într-o perioadă în care Statele Unite și Uniunea Sovietică, apoi Rusia, dominau numeric arsenalele strategice. Creșterea rapidă a Chinei modifică treptat această structură și face mai dificilă negocierea unor noi limite exclusiv bilaterale.

UE nu prezintă cifra de aproape 1.000 de focoase ca pe un inventar oficial verificat de Bruxelles, ci ca pe o estimare relevantă pentru înțelegerea ritmului în care se modifică balanța nucleară.

Mesajul prezentat în SEDE este că Beijingul trebuie încurajat să intre într-un sistem mai transparent și într-un dialog strategic mai amplu înainte ca diferența dintre arsenalele marilor puteri să se reducă și mai mult.

Pe scurt UE și statele membre reafirmă sprijinul pentru un sistem multilateral centrat pe ONU și bazat pe dreptul internațional și Carta ONU. Declarația cere reformarea sistemului ONU pentru a-l face mai eficient, incluziv, reprezentativ, responsabil și sustenabil financiar. UE amintește că plata integrală și la timp a contribuțiilor obligatorii către ONU este o obligație juridică în temeiul Cartei ONU. Curtea Internațională de Justiție și Curtea Penală Internațională sunt menționate explicit, iar UE cere protejarea independenței lor împotriva presiunilor, intimidării și interferențelor. Bruxellesul susține și inițiativa franco-mexicană privind limitarea folosirii dreptului de veto în Consiliul de Securitate al ONU în cazurile de atrocități în masă.

UE își reafirmă sprijinul pentru multilateralism într-un moment pe care îl descrie drept marcat de tensiuni geopolitice în creștere, contestarea regulilor internaționale și încălcări grave ale dreptului internațional, inclusiv ale dreptului umanitar și ale drepturilor omului. Declarația insistă că un sistem internațional bazat pe reguli, cu ONU în centru, rămâne cadrul principal pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale, soluționarea pașnică a disputelor și aplicarea previzibilă a normelor între state.

Rolul ONU este prezentat ca esențial nu doar pentru pace și securitate, ci și pentru dezvoltare durabilă, drepturile omului și gestionarea problemelor globale care depășesc capacitatea individuală a statelor. UE își reafirmă sprijinul pentru Pactul pentru Viitor, Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și leagă cooperarea multilaterală de egalitatea de gen, democrație și statul de drept.

Bruxellesul spune că participarea sa în sistemul multilateral trebuie să devină mai activă și mai orientată spre construirea de alianțe între regiuni. UE afirmă că va lucra cu parteneri, organizații regionale și structurile ONU pentru a reduce diviziunile și a construi coaliții capabile să susțină soluții comune. În acest context, declarația menționează explicit inițiativa franco-mexicană privind restrângerea folosirii dreptului de veto în Consiliul de Securitate în situații de atrocități în masă.

Unul dintre criteriile pe care UE vrea să le folosească pentru evaluarea multilateralismului este efectul concret asupra oamenilor. Declarația spune că rezultatele trebuie să fie clare și măsurabile și evidențiază rolul agențiilor ONU care lucrează direct pe teren, inclusiv al organizațiilor umanitare. Reforma instituțională este legată astfel de capacitatea sistemului de a produce rezultate, nu doar de schimbări de structură.

UE susține continuarea procesului de reformă a ONU, inclusiv prin și dincolo de inițiativa UN80. Obiectivul este o organizație mai eficientă, incluzivă, reprezentativă, responsabilă și mai atentă la costuri, capabilă să livreze mai bine în cele trei domenii pe care Bruxellesul le consideră interdependente: pace și securitate, drepturile omului și dezvoltarea durabilă.

Finanțarea reprezintă o parte separată a acestei reforme. UE cere resurse adecvate, sustenabile și predictibile pentru ONU și amintește că statele membre au obligația juridică de a-și achita integral și la timp contribuțiile stabilite. Mesajul este relevant într-un moment în care mai multe structuri ONU se confruntă cu presiuni bugetare și depind de combinația dintre contribuții obligatorii și finanțări voluntare.

„Plata integrală și la timp a contribuțiilor stabilite este o obligație juridică în temeiul Cartei ONU”, afirmă UE în declarația comună. Bruxellesul leagă stabilitatea financiară de capacitatea organizației de a-și îndeplini mandatele în mod credibil și de a menține activitatea agențiilor care operează direct în zone de conflict, crize umanitare și programe de dezvoltare.

O atenție specială este acordată sistemului internațional pentru drepturile omului. UE cere finanțare adecvată și predictibilă pentru această componentă a ONU și integrarea sistematică a drepturilor omului în activitatea organizației. Declarația respinge ideea tratării drepturilor omului ca domeniu separat de securitate sau dezvoltare și le prezintă drept una dintre cele trei componente centrale ale sistemului ONU.

UE cere și protejarea instituțiilor care aplică dreptul internațional și stabilesc răspunderea pentru încălcări. Curtea Internațională de Justiție este descrisă drept esențială pentru soluționarea pașnică a disputelor și clarificarea dreptului internațional, iar Curtea Penală Internațională este prezentată drept un instrument crucial pentru combaterea impunității pentru cele mai grave crime.

„UE subliniază contribuția crucială a Curții Penale Internaționale la eliminarea impunității pentru cele mai grave crime care preocupă comunitatea internațională și necesitatea de a-i păstra și proteja independența, imparțialitatea și funcționarea eficientă, fără presiuni, intimidare sau interferențe”, se arată în declarație.

Protecția nu se referă numai la instituțiile propriu-zise. UE cere protejarea oficialilor acestora și a persoanelor care cooperează cu instanțele internaționale, într-un context în care presiunile politice și sancțiunile împotriva unor reprezentanți ai instituțiilor judiciare internaționale au devenit o temă tot mai importantă în relațiile externe.

Declarația reafirmă și sprijinul pentru ordinea juridică stabilită prin Convenția ONU asupra dreptului mării. UE cere tuturor statelor să respecte principiile și normele fundamentale ale dreptului maritim și prezintă această convenție drept un cadru cu caracter central și universal pentru gestionarea spațiilor maritime.

Multilateralismul este legat în declarație și de schimbările climatice, combaterea sărăciei și inegalităților, inclusiv a inegalității de gen, precum și de apărarea democrației și a statului de drept. UE afirmă că soluțiile pentru aceste probleme nu pot fi construite exclusiv prin acțiune națională și că instituțiile multilaterale trebuie să poată coordona răspunsuri colective.

Bruxellesul își exprimă și disponibilitatea de a lucra cu viitorul secretar general al ONU pentru accelerarea reformei organizației și reconstruirea încrederii între state. Obiectivul este ca reformele instituționale să fie însoțite de o capacitate mai mare de mobilizare a acțiunii colective și de rezultate observabile în viața oamenilor.

Declarația comună a UE și statelor membre privind multilateralismul a fost publicată la 2 septembrie 2026 la Wicklow, Irlanda. Ea reafirmă sprijinul pentru ONU și pentru ordinea internațională bazată pe drept, dar cere în același timp reformarea instituțiilor multilaterale astfel încât acestea să rămână eficiente și capabile să răspundă noilor provocări.

UE consideră că un sistem multilateral funcțional necesită atât reformă instituțională, cât și finanțare predictibilă și protejarea independenței organismelor juridice internaționale.

Întrebat când va face nominalizarea, șeful statului a spus că decizia va fi luată curând, subliniind că „societatea așteaptă să avem un Guvern”. Nicușor Dan a precizat că, în perioada precedentă, au existat discuții privind desemnarea premierului și programul de guvernare, însă procesul nu a avansat semnificativ.

Președintele a explicat că unul dintre motive a fost faptul că mulți parlamentari s-au aflat în vacanță.

„În zilele următoare. Evident că societatea așteaptă să avem un Guvern. Au existat discuții în toată această perioadă. Nu am acționat prea mult pentru că mulți parlamentari erau în vacanță și, după cum știți, trebuie un vot fizic, dar e momentul să tranșăm programul”, a spus Nicușor Dan, întrebat când va desemna premierul.

Ulterior, premierul desemnat va trebui să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru echipa guvernamentală.

Pe scurt Portugalia, România, Bulgaria, Lituania și Letonia se află în fruntea clasamentului InvestEU atunci când finanțările semnate sunt raportate la PIB. În valoare absolută, cele mai mari volume sunt în Italia, Spania, Portugalia, Franța și Germania. Aproximativ 12 miliarde de euro din operațiunile care acoperă mai multe țări nu pot fi atribuite unui singur stat și nu intră în clasamentul național. Nathalie Berger, directoare în DG GROW și viitoare președintă a Steering Board-ului InvestEU, a spus că România, Italia și Grecia au generat recent o creștere a cererii pentru compartimentele naționale ale programului. Compartimentele naționale au fost folosite în special pentru sprijinirea IMM-urilor și a companiilor mid-cap, inclusiv pentru investiții în sustenabilitate, inovare și digitalizare.

InvestEU ajunsese până la sfârșitul lui 2025 în toate cele 27 de state membre, dar distribuția finanțărilor diferă semnificativ în funcție de modul în care sunt comparate țările. În cifre absolute, economiile mari și statele care au utilizat intens programul domină clasamentul, însă raportarea la dimensiunea economiei scoate în evidență un grup diferit de beneficiari.

Italia, Spania, Portugalia, Franța și Germania au înregistrat cele mai mari volume de operațiuni semnate în termeni absoluți. Dacă finanțarea este raportată însă la PIB, Portugalia, România, Bulgaria, Lituania și Letonia se află în frunte.

Pentru România, poziția indică o utilizare a instrumentului mai importantă în raport cu dimensiunea economiei decât ar sugera simpla comparație a valorilor absolute cu state precum Germania, Franța sau Italia.

Comparația trebuie citită împreună cu o particularitate a datelor InvestEU: aproximativ 12 miliarde de euro din operațiunile care acoperă mai multe state nu pot fi atribuite unui singur stat membru. Aceste finanțări sunt excluse din clasamentul pe țări, astfel încât distribuția geografică prezentată reflectă numai operațiunile care pot fi localizate clar.

Importanța României în program apare și în informațiile prezentate direct de Comisie în reuniunea BUDG–ECON din 2 septembrie. Nathalie Berger a spus că, în perioada recentă, a existat o creștere a cererii din partea unor state pentru folosirea compartimentelor naționale ale InvestEU, printre acestea aflându-se Italia, România și Grecia.

Acordurile corespunzătoare au fost finalizate în timpul verii, într-o perioadă în care programul intră în ultima parte a actualului cadru financiar și în care statele încearcă să folosească resursele disponibile înainte de tranziția către noua arhitectură bugetară după 2027.

Compartimentele naționale permit statelor membre să adauge propriile resurse la mecanismul InvestEU și să le folosească prin intermediul aceleiași infrastructuri de garanții și parteneri financiari. În acest fel, un guvern poate direcționa bani naționali sau resurse provenite din alte instrumente către priorități specifice, beneficiind în același timp de mecanismele existente ale programului.

Comisia spune că zece state membre au contribuit până acum cu aproximativ 4,3 miliarde de euro prin aceste compartimente. Împreună cu contribuțiile Islandei și Norvegiei și cu resurse provenite din alte programe europene, aceste sume au ridicat garanția totală disponibilă în InvestEU la aproximativ 34,9 miliarde de euro.

În cazul compartimentelor create folosind resurse din Recovery and Resilience Facility, Berger a spus că mecanismul s-a dovedit eficient pentru utilizarea fondurilor disponibile, iar cererea crescută din partea unor state a apărut inclusiv spre finalul perioadei de implementare.

Principalii beneficiari ai compartimentelor naționale au fost IMM-urile și companiile mid-cap. Produsele financiare au fost folosite atât pentru finanțarea generală a companiilor, cât și pentru investiții în sustenabilitate, inovare și digitalizare.

Implementarea nu se face numai prin Grupul Băncii Europene de Investiții. InvestEU funcționează printr-o arhitectură deschisă, care include bănci naționale de promovare și alte instituții financiare, astfel încât resursele pot fi adaptate mai bine la condițiile și nevoile piețelor locale.

Comisia consideră această structură importantă tocmai în statele unde instituțiile naționale pot identifica mai ușor companiile și proiectele care întâmpină dificultăți de finanțare. Expertiza locală completează capacitatea BEI și a altor instituții financiare internaționale, iar distribuirea operațiunilor între mai mulți parteneri reduce concentrarea geografică și sectorială.

InvestEU folosește garanția bugetară a UE pentru a reduce riscul suportat de instituțiile financiare și pentru a permite acordarea de credite, garanții, equity sau quasi-equity unor proiecte și companii care nu ar obține în aceleași condiții finanțare exclusiv din piață.

În cazul României, datele disponibile nu descriu un singur proiect sau un singur beneficiar dominant, ci indică o utilizare relativ ridicată a programului la nivelul economiei și o implicare suplimentară prin compartimentul național.

InvestEU este implementat în toate cele 27 de state membre și folosește o garanție susținută de bugetul UE pentru a atrage finanțare publică și privată.

Distribuția geografică poate fi privită în două moduri diferite. În cifre absolute, cele mai mari economii tind să concentreze volume mai mari, dar raportarea la PIB evidențiază cât de important este programul în raport cu dimensiunea fiecărei economii.

România se află în acest al doilea grup de state cu o utilizare relativ ridicată, iar creșterea recentă a cererii pentru compartimentul național indică faptul că programul continuă să fie folosit și în ultima parte a actualului cadru financiar.

Schimbarea face parte dintr-o etapă centrală a reformei ANAF și dintr-un jalon PNRR, prin care autoritățile urmăresc modificarea modului de lucru și a stimulentelor din administrația fiscală. Potrivit lui Nazare, neperformanța va putea avea consecințe concrete, inclusiv reduceri salariale, în timp ce performanța urmează să fie măsurată și recompensată.

Ministrul susține că, în primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2%. În primul semestru din 2026, ANAF ar fi colectat 267,6 miliarde de lei, cu 22,4 miliarde de lei peste nivelul din 2025.

Reforma include digitalizarea, analiza de risc bazată pe inteligență artificială, utilizarea datelor din RO e-Factura și SAF-T și direcționarea controalelor către contribuabilii cu risc fiscal real. Nazare a prezentat și rezultate recente, între care 87 de milioane de lei TVA suplimentar stabilite într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole și peste 26 de milioane de lei prejudiciu identificat într-o fraudă transfrontalieră de TVA.

După impact, victima a coborât pentru a verifica situația, moment în care ursul a atacat-o și i-a provocat leziuni la un membru inferior. Un alt pasager, în vârstă de 48 de ani, a intervenit și a îndepărtat animalul folosind un cric auto. Ulterior, ursul a murit.

La locul incidentului au ajuns polițiști, echipaje medicale, specialiști în arme, explozivi și substanțe periculoase, criminaliști și reprezentanții fondului cinegetic local. Cadavrul animalului a fost ridicat de pe carosabil și transportat la DSVSA Mureș pentru expertize.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor și dispunerea măsurilor legale.

O evaluare realizată prin intermediul platformei NewsVibe, care integrează tehnologii de inteligență artificială pentru analiza conținutului din mass-media și rețelele sociale, a indicat publicarea a 40,724 de materiale despre politica internă, în acest interval, în surse web, pe Facebook, YouTube și TikTok relevante din România. Datele procesate au scos la iveală zece entități care au beneficiat de o intensificare a prezenței în mediul digital, fiind analizate atât elementele care au stat la baza acestei creșteri, cât și contribuția canalelor online la diseminarea și consolidarea mesajelor. Topul temelor în tendințe este construit pe baza trendurilor noi apărute în ultima săptămână.

Top 10 entități în tendințe, în contextul politicii interne

1. Angela Merkel
2. Reuniunea Anuală a Diplomației Române
3. Mike Rogers
4. Catedrala Națională
5. Consiliul Politic Național al PSD
6. Emil Hurezeanu
7. Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj
8. Sinaia
9. Întalnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși
10. Eric Sorensen

Subiecte politice în creștere

Vizita Angelei Merkel și implicațiile politice interne: Fostul cancelar federal al Germaniei, Angela Merkel, a efectuat o vizită în România pentru a-și lansa volumul de memorii, „Libertate. Amintiri 1954 – 2021”, la Ateneul Român. Această vizită a generat discuții pozitive despre relațiile bilaterale și parcursul european al României. Președintele Nicușor Dan a primit-o pe Angela Merkel la Palatul Cotroceni, iar discuțiile s-au axat pe situația politică și europeană. Angela Merkel a transmis un mesaj de încredere pentru România, subliniind necesitatea unui premier ales și a unor oameni dispuși să facă compromisuri pentru formarea unui Guvern. Implicarea lui Emil Hurezeanu, fost ministru de externe și ambasador la Berlin în ultimii șase ani în care Merkel a condus Germania, în organizarea evenimentului, a adăugat o notă de continuitate diplomatică.

Reuniunea Anuală a Diplomației Române și provocările politicii externe: Reuniunea Anuală a Diplomației Române a fost un eveniment central, la care președintele Nicușor Dan a primit șefii misiunilor diplomatice românești. Cu toate acestea, evenimentul a fost marcat de un sentiment negativ și de critici, în special din partea AUR, prin Dan Dungaciu, care a acuzat Ministerul de Externe că a devenit „un ONG de stat” și a semnalat o “imagine a izolării și irelevanței” în care România a fost împinsă de “actuala putere”. De asemenea, Ilie Bolojan a avertizat că eficiența diplomației depinde de stabilitatea și predictibilitatea politicii interne, sugerând că măsurile actuale nu vor reduce deficitul până în 2027.

Parteneriatul strategic cu SUA și securitatea regională: O delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de Mike Rogers și care l-a inclus și pe Eric Sorensen, a vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu aceștia pentru a discuta despre colaborarea militară și economică, subliniind rolul strategic al României pe flancul estic al NATO. De asemenea, Oana Țoiu și Cătălin Predoiu au avut întâlniri cu delegația americană, accentuând necesitatea consolidării parteneriatului strategic și a prezenței militare americane în regiune. Aceste discuții au un sentiment pozitiv, consolidând imaginea României ca partener de încredere.

Dinamicile politice interne și formarea Guvernului: Consiliul Politic Național al PSD s-a reunit la Sinaia pentru a stabili mandatul pentru negocierile de la Palatul Cotroceni. PSD a propus un „Acord al celor zece priorități naționale” și a decis să susțină fie un Guvern minoritar, fie un Guvern politic mai larg „în jurul PSD”. Discuțiile au fost umbrite de sentimente negative legate de criza politică, Cătălin Predoiu menționând că aceasta a însemnat „pași pe loc” pentru România.

Discursul Președintelui Nicușor Dan despre “naționalismul sănătos” a fost marcat de un sentiment negativ: Președintele Nicușor Dan a participat la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși de la Catedrala Națională, unde a pledat pentru un „naționalism sănătos” și a criticat „defetiștii și demagogii” din spațiul public. Acest discurs a generat controverse și a fost criticat de AUR, prin George Simion și Dan Dungaciu, care l-au catalogat pe președintele Nicușor Dan drept „un încurcă lume” și au considerat ideea de „naționalism sănătos” o „naivitate”. Teologi și jurnaliști au comentat, de asemenea, apelul la „naționalismul sănătos”, în contextul unei lupte cu naționalismul radical în societate.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj a intrat în tendințe în contextul vizitei lui Ilie Bolojan la inaugurarea noului centru de patologie vasculo-cerebrală, eveniment dublat de declarații privind investițiile și absorbția fondurilor PNRR. Tema a conectat agenda sanitară locală cu discursul politic mai larg despre capacitatea administrației de a livra proiecte publice și despre prioritățile viitoarei formule guvernamentale

Top 15 surse online pe teme din politică internă, în ultima săptămână

Grafic NewsVibe. Topul surselor web și social media relevante care au publicat cele mai multe articole și postări pe teme sportive în ultima săptămână

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.

Propunerile transmise de proiectant prevăd legături cu A1 București-Pitești, A0 Autostrada Bucureștiului și A2 Autostrada Soarelui, dar și cu viitoarea A6 București-Alexandria. Investiția urmărește îmbunătățirea transportului între Capitală și Giurgiu, creșterea siguranței rutiere și reducerea poluării.

CNIR va evalua variantele printr-o analiză multicriterială, care ia în calcul condițiile de teren, traficul, criteriile tehnice, economice și de mediu. Primele două trasee clasate vor fi analizate în etapa următoare.

Contractul pentru proiectare are o valoare de 33 de milioane de lei și o durată de 18 luni. Proiectantul este o asociere condusă de Activ Proiectare Infrastructură.

Pe partea bulgară, autostrada Ruse-Veliko Târnovo are 132,84 kilometri. Tronsonul Ruse-Biala și varianta ocolitoare Biala sunt în diferite etape de pregătire și execuție, iar finalizarea este estimată până la sfârșitul anului 2028. Segmentul Biala-Veliko Târnovo este blocat temporar, după suspendarea licitației pentru nereguli în evaluarea ofertelor.