Informat.ro

Administrația Trump va interzice importurile de roboți umanoizi și invertoare electrice din China

2026-07-28T20:05:05+00:00

Administrația președintelui Donald Trump va introduce noi restricții asupra importurilor din China, vizând roboți umanoizi, patrupede și invertoare electrice, pentru a proteja infrastructura americană dedicată inteligenței artificiale și a reduce riscurile la adresa securității naționale.

Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) urmează să anunțe marți interzicerea acestor importuri, având în vedere că invertoarele sunt esențiale pentru conectarea surselor de energie regenerabilă la rețelele electrice.

Oficialii americani subliniază că aceste măsuri sunt menite să reducă riscurile de întreruperi deliberate ale lanțurilor de aprovizionare și atacuri cibernetice. De asemenea, administrația urmărește să stimuleze relocarea producției în SUA pentru sectoare strategice.

Potrivit unui oficial al administrației, președintele Trump consideră că securitatea economică este crucială pentru securitatea națională, iar noile restricții fac parte din strategia de reindustrializare a economiei americane.

Frații Tate cer eliberarea pe cauțiune în SUA, iar decizia va fi luată în august

2026-07-28T19:59:43+00:00

Frații Andrew și Tristan Tate, arestați pe 18 iulie la Miami, vor solicita eliberarea pe cauțiune, în timp ce autoritățile britanice încearcă să obțină extrădarea lor pentru a fi judecați în dosare care vizează acuzații de viol, agresiune și trafic de persoane în scopul exploatării sexuale. Cei doi, care neagă toate acuzațiile, se află în detenție într-o închisoare federală din Miami, unde un judecător analizează cererea de extrădare formulată de Regatul Unit.

Procurorii americani susțin că există risc de fugă și că frații reprezintă un pericol pentru comunitate, în timp ce apărarea afirmă că aceștia s-au prezentat la toate audierile din România și nu intenționează să se sustragă justiției.

Cererea de eliberare pe cauțiune va fi depusă până pe 5 august, iar instanța o va analiza pe 13 august. În paralel, procedura de extrădare ar putea dura mai multe luni, Regatul Unit având termen până pe 16 septembrie să transmită documentația completă către Departamentul de Stat al SUA. Instanța americană va decide dacă există suficiente dovezi pentru continuarea procedurii.

Decizia finală privind extrădarea le va reveni autorităților americane.

România a obținut o tranșă de 800 milioane euro din PNRR pentru modernizarea sistemelor de încălzire. Proiectul de lege a trecut de comisii, oferind soluții de finanțare

2026-07-28T19:44:00+00:00

România a securizat o tranșă de 800 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) după ce un proiect de lege privind sectorul încălzirii a fost aprobat de primele comisii din Camera Deputaților, anunță liberalul Sebastian Burduja.

El a subliniat că noua legislație nu impune interdicții, ci oferă soluții de finanțare pentru gospodăriile care doresc să își modernizeze sistemele de încălzire. Burduja a respins zvonurile despre obligativitatea înlocuirii sobelor tradiționale, afirmând că aceasta se va face voluntar. Peste jumătate din gospodăriile din România folosesc sobe pe lemne, cu o eficiență scăzută, ceea ce generează costuri mari.

Legea va permite dezvoltarea de programe de sprijin pentru adoptarea tehnologiilor moderne, cum ar fi pompele de căldură. Adoptarea acestui proiect este esențială pentru îndeplinirea jalonului 128 din PNRR și pentru combaterea tăierilor ilegale de lemn.

Proiectul va continua parcursul legislativ în Parlament, având ca obiectiv asigurarea independenței energetice a României.

PSD critică Guvernul Bolojan după aprobarea Memorandumului pentru deblocarea posturilor din sistemul sanitar: „Dintr-odată, Guvernul a găsit banii necesari”

2026-07-28T19:28:45+00:00

PSD a criticat Guvernul condus de Ilie Bolojan după aprobarea Memorandumului care permite organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din sistemul sanitar.

Într-un comunicat, PSD afirmă că Executivul „a găsit dintr-odată banii necesari” pentru angajarea personalului medical, după ce anterior ar fi susținut că nu există resurse financiare.

PSD susține că Memorandumul aprobat de Guvern a devenit „caduc”, întrucât Parlamentul a adoptat un amendament care permite unităților sanitare să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor vacante fără aprobarea prealabilă a Ministerului Sănătății. Formațiunea afirmă că amendamentul a fost adoptat, în timp ce parlamentarii PNL s-au abținut de la vot.

Reacția PSD vine după ce Guvernul a aprobat Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea a aproape 6.900 de posturi vacante în spitale și serviciile de ambulanță, măsură prezentată de Ministerul Sănătății drept necesară pentru reducerea deficitului de personal și asigurarea continuității serviciilor medicale.

Pasagerii navei de croazieră eșuate pe Dunăre din cauza secetei au fost evacuați

2026-07-28T19:20:35+00:00

Polițiștii de frontieră bulgari au început evacuarea a 186 de pasageri de pe nava de croazieră Viking Ullur, care a eșuat pe Dunăre, în apropierea orașului Vidin, pe 28 iulie 2026.

Incidentul a avut loc în jurul orei 02:20, în condiții de vizibilitate redusă, din cauza nivelului scăzut al apei. Ministerul de Interne de la Sofia a anunțat că operațiunea de evacuare se desfășoară cu ajutorul unei ambarcațiuni de patrulare, iar autoritățile speră să finalizeze evacuarea înainte de căderea nopții. Nava, sub pavilion elvețian, transporta pasageri din Uniunea Europeană și avea nevoie urgentă de apă potabilă.

O altă ambarcațiune a fost închiriată pentru a prelua pasagerii, însă nu a reușit să se apropie suficient de nava eșuată. În contextul valurilor de căldură din Europa, Dunărea a înregistrat niveluri scăzute ale apei, afectând navigația.

O unitate de producție din Jibou, județul Sălaj, își închide porțile, afectând 96 de angajați. Decizia vine din cauza dificultăților economice

2026-07-28T19:11:37+00:00

Una dintre cele mai importante unități de producție din Jibou, județul Sălaj, a anunțat că își va închide activitatea pe 31 iulie, afectând aproape 100 de angajați.

Fabrica, care producea componente pentru un mare producător german de automobile, a notificat autoritățile despre închiderea sa, însă angajații au fost trimiși acasă încă de săptămâna trecută. Această decizie vine pe fondul dificultăților economice care afectează industria locală și complică situația pe piața muncii din județ, unde rata șomajului este de 6,5%, mai mare decât media națională.

În prezent, în Sălaj sunt disponibile doar aproximativ 170 de locuri de muncă, majoritatea în alte domenii decât cel al angajaților disponibilizați, ceea ce face integrarea acestora pe piața muncii și mai dificilă. Închiderea fabricii reprezintă o pierdere semnificativă pentru comunitatea locală, care depindea de această unitate ca angajator important.

Ilie Bolojan, după ședința extraordinară de Guvern: „Greva s-a bazat pe minciună și dezinformare [...] Niciun salariu, niciun câștig în sectorul public nu va scădea"

2026-07-28T18:56:43+00:00

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, după ședința extraordinară a Guvernului, că greva din sistemul de sănătate se bazează pe „minciună și dezinformare”, respingând afirmațiile potrivit cărora noua lege ar urma să reducă veniturile angajaților din sectorul public.

El a subliniat că, deși unele salarii vor crește, aceste creșteri nu pot fi realizate prin împrumuturi, pentru a menține un echilibru bugetar. Premierul a evidențiat provocările sistemului de salarizare actual, care nu stimulează adaptarea serviciilor medicale la nevoile pacienților.

Totodată, premierul interimar și-a cerut scuze pacienților pentru disconfortul creat.

Reacția sa a venit după ce sindicatul SANITAS a declanșat greva generală, protestând împotriva inechităților salariale. În acest context, Guvernul a aprobat un Memorandum pentru deblocarea a 6.850 de posturi în unitățile sanitare publice, majoritatea destinate asistenților medicali.

Decesele provocate de hepatita virală în UE s-au înjumătățit într-un deceniu, dar diferențele regionale rămân mari

2026-07-28T18:32:04+00:00

În Uniunea Europeană au fost înregistrate 3.172 de decese provocate de hepatita virală în 2023, cu 53,7% mai puține decât în 2013 și cel mai redus număr de la începutul seriei statistice. Italia, Letonia și Austria au avut cele mai ridicate rate standardizate ale mortalității, iar peste o treime dintre persoanele decedate aveau mai puțin de 65 de ani. Numărul deceselor provocate de hepatita virală în Uniunea Europeană a scăzut cu peste jumătate într-un deceniu, ajungând la 3.172 în 2023, cel mai redus nivel înregistrat de la începutul colectării datelor în 2011. Mortalitatea a scăzut cu 9,3% într-un singur an și cu 53,7% față de 2013, însă boala continuă să afecteze disproporționat bărbații, persoanele de vârstă activă și anumite regiuni din sudul Europei și din teritoriile ultraperiferice franceze.

Italia a avut cea mai ridicată rată standardizată a mortalității dintre statele membre, cu 1,62 decese la 100.000 de locuitori, urmată de Letonia, cu 1,54, și Austria, cu 1,02. La nivel regional, cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Mayotte și Guyana Franceză, urmate de Campania, Puglia și Sardinia.

Pe scurt

În UE au fost înregistrate 3.172 de decese provocate de hepatita virală în 2023, cu 327 mai puține decât în 1.anul precedent și cu 3.684 mai puține decât în 2013.

2.Bărbații au reprezentat 58,3% dintre persoanele decedate, iar 35,7% dintre decese au survenit în rândul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani.

3.Italia, Letonia și Austria au avut cele mai ridicate rate standardizate ale mortalității, în timp ce Luxemburg nu a raportat niciun deces provocat de hepatita virală în 2023.

4.Cincisprezece regiuni europene au înregistrat cel puțin 1,5 decese la 100.000 de locuitori, dintre care zece se află în Italia.

5.Proiectele finanțate prin EU4Health extind testarea, vaccinarea și accesul la îngrijire în comunități de migranți, adăposturi pentru persoane fără locuință, penitenciare și alte medii în care serviciile medicale sunt mai greu accesibile.

Cele 3.172 de decese înregistrate în 2023 reprezintă o reducere de 9,3% față de cele 3.499 raportate în 2022. Comparativ cu 2013, când hepatita virală a provocat 6.856 de decese, numărul a scăzut cu 53,7%.

Datele includ decesele rezidenților statelor membre, indiferent dacă acestea au avut loc în țara de reședință sau în străinătate. Ele se referă la cazurile în care hepatita virală a fost înregistrată drept cauză a decesului.

Bărbații au reprezentat 58,3% din totalul persoanelor decedate din cauza hepatitei virale. Boala a afectat atât persoanele în vârstă, cât și populația de vârstă activă, iar 35,7% dintre decese au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani.

Ponderea este considerabil mai mare decât cea observată pentru mortalitatea generală. Dintre toate decesele produse în UE în 2023, numai 14,8% au vizat persoane cu vârsta sub 65 de ani.

Rata standardizată la nivelul Uniunii a fost de 0,64 decese la 100.000 de locuitori. Standardizarea ajustează diferențele dintre structurile de vârstă ale populațiilor și permite comparații între țări și regiuni cu proporții diferite de persoane tinere și vârstnice.

Italia a înregistrat cea mai ridicată rată dintre statele membre, cu 1,62 decese la 100.000 de locuitori. Letonia a urmat cu 1,54, iar Austria cu 1,02. La celălalt capăt al clasamentului, Luxemburg nu a raportat niciun deces provocat de hepatita virală în 2023, în timp ce Finlanda a înregistrat o rată de 0,07, iar Slovenia de 0,13.

Diferențele sunt și mai vizibile la nivel regional. Cincisprezece regiuni au avut rate de cel puțin 1,5 decese la 100.000 de locuitori: zece în Italia, două în Franța și câte una în Austria și România. Letonia apare ca o singură regiune la acest nivel de analiză statistică.

Cea mai ridicată rată a fost înregistrată în Mayotte, cu 4,86 decese la 100.000 de locuitori, urmată de Guyana Franceză, cu 2,80. În Italia, cele mai ridicate valori au fost în Campania, cu 2,65, Puglia, cu 2,58, și Sardinia, cu 2,48.

Ratele regionale nu indică numărul absolut al persoanelor decedate și pot fi influențate mai puternic de un număr redus de cazuri în regiunile cu populații mai mici. Ele permit însă identificarea zonelor în care mortalitatea este mai ridicată în raport cu dimensiunea și structura populației.

Hepatita virală cuprinde mai multe infecții care provoacă inflamarea ficatului. Hepatitele B și C pot evolua spre forme cronice și pot duce la ciroză sau cancer hepatic.

Persoanele marginalizate social se confruntă cu riscuri și bariere suplimentare în accesarea serviciilor medicale. Documentele Agenției Executive Europene pentru Sănătate și Digital indică transmiterea prin contact sexual sau prin folosirea în comun a echipamentelor pentru injectarea drogurilor, iar în unele țări și prin expunere în spitale și alte unități medicale.

Mai multe proiecte finanțate prin EU4Health urmăresc să reducă povara hepatitelor virale prin apropierea serviciilor de comunitățile cu acces limitat la sistemele medicale.

MOBHOPE utilizează unități mobile care se deplasează pe străzi, în adăposturi pentru persoane fără locuință, penitenciare și comunități de migranți. Acestea oferă testare la fața locului, consiliere și legături directe cu serviciile specializate.

Proiectul dezvoltă și materiale de pregătire pentru personal, instrumente de comunicare pentru comunitățile vizate și sisteme digitale de colectare a datelor. Indicatorii armonizați ar urma să permită monitorizarea în timp real, compararea rezultatelor între țări și extinderea modelului clinicilor mobile.

HEP-HOP urmărește extinderea testării comunitare, a vaccinării împotriva hepatitei B și a accesului la îngrijire. Activitățile sale vizează populații de migranți și refugiați expuse riscului în Belgia, Letonia și Spania.

Proiectul abordează informațiile false și reticența față de vaccinare și pregătește lucrători comunitari și profesori pentru programe adaptate cultural și lingvistic. Aceste activități sunt destinate testării descentralizate și creării unor oportunități de vaccinare în afara serviciilor medicale tradiționale.

PACE se concentrează asupra reducerii cancerelor asociate hepatitelor B și C în penitenciare. Proiectul identifică bune practici, dezvoltă modele care pot fi aplicate în diferite sisteme penitenciare și creează o rețea multinațională pentru colectarea și monitorizarea datelor.

Activitățile includ și pregătirea personalului medical, a angajaților din penitenciare și a altor profesioniști pentru menținerea și extinderea intervențiilor.

JA SHIELD urmărește reducerea mortalității provocate de cancerele asociate infecțiilor și de cele care pot fi prevenite prin vaccinare, inclusiv cancerul hepatic legat de hepatita virală. Proiectul cartografiază măsurile preventive și identifică obstacolele care întârzie aplicarea lor, cu accent asupra stigmatizării și discriminării.

EU4Health finanțează autorități naționale, organizații sanitare și alte structuri prin granturi și achiziții publice. Agenția Executivă Europeană pentru Sănătate și Digital gestionează cea mai mare parte a bugetului programului și implementează apelurile și procedurile de finanțare pentru perioada 2021–2027.

Scăderea deceselor nu este uniformă între state și regiuni. Diferențele dintre ratele naționale și concentrarea unor valori ridicate în anumite teritorii arată că accesul la prevenție, diagnostic și îngrijire rămâne inegal în interiorul Uniunii.

https://2eu.brussels/ro/news-articles/decesele-provocate-de-hepatita-virala-in-ue-s-au-injumatatit-intr-un-deceniu-dar-diferentele-regionale-raman-mari

Unitățile de informații financiare ar urma să poată transmite mai rapid datele despre spălarea banilor către alte autorități

2026-07-28T18:17:56+00:00

Unitățile de informații financiare din statele membre ar urma să folosească aceleași tipuri de formulare pentru solicitări, răspunsuri, informări spontane și cazuri transfrontaliere, iar datele primite ar putea fi transmise mai repede autorităților competente. Proiectele pregătite de Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului stabilesc drept opțiune implicită consimțământul general pentru distribuirea informațiilor, păstrând posibilitatea ca unitatea care le furnizează să limiteze utilizarea sau destinatarii.

Pe scurt Proiectele introduc formulare comune pentru solicitările și răspunsurile dintre unitățile de informații financiare, informările trimise din proprie inițiativă, feedback și transmiterea cazurilor care privesc mai multe state membre. Consimțământul general pentru transmiterea informațiilor către autoritățile competente ar fi selectat implicit, dar unitatea care furnizează datele ar putea limita destinatarii, scopul folosirii sau orice transmitere ulterioară. Unitățile naționale și AMLA ar urma să folosească formulare separate pentru sesizarea Parchetului European atunci când analizele indică posibile infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii. Formularele vor include câmpuri despre suspecți, companii, tranzacții, fluxuri financiare, prejudiciul estimat, investigațiile existente și măsurile urgente necesare pentru protejarea fondurilor sau a probelor. Standardele trebuie adoptate de Comisia Europeană înainte de a deveni aplicabile. Regulile privind raportarea către Parchetul European sunt prevăzute pentru 10 iulie 2027, iar unele cerințe tehnice pentru 10 iulie 2028.

Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului, AMLA, a pregătit un sistem comun pentru schimburile de informații dintre unitățile naționale care analizează tranzacțiile suspecte. Proiectul acoperă solicitările de informații, răspunsurile, comunicările trimise din proprie inițiativă, feedbackul și transmiterea datelor despre cazurile care au legături cu alte state membre.

În prezent, unitățile de informații financiare folosesc FIU.net pentru cooperarea transfrontalieră, dar structura și nivelul de detaliu al informațiilor diferă. Datele sunt adesea trimise prin anexe redactate în formate diferite, ceea ce poate produce răspunsuri incomplete și solicitări suplimentare înainte ca analiza să poată continua.

Noile formulare stabilesc informațiile minime care trebuie furnizate și câmpurile suplimentare care pot fi completate atunci când sunt relevante și disponibile. Acestea pot acoperi identitatea persoanelor și companiilor implicate, conturile și relațiile comerciale, tranzacțiile analizate, legăturile dintre participanți și motivele pentru care activitatea este considerată suspectă.

Formulare distincte sunt prevăzute pentru informațiile transmise spontan, solicitările adresate unei alte unități, răspunsurile la aceste solicitări, feedback, rapoartele transfrontaliere și comunicările transfrontaliere care conțin date selectate dintr-un raport privind o activitate suspectă. Toate aceste schimburi vor fi integrate în câmpurile FIU.net, fără ca formularele anexate standardelor să fie trimise separat ca documente.

Una dintre schimbările practice privește consimțământul necesar înainte ca informațiile primite de o unitate să poată fi transmise mai departe. Opțiunea implicită ar permite distribuirea către autoritățile naționale competente, precum autoritățile de aplicare a legii, și, atunci când au competență, către Parchetul European, Oficiul European de Luptă Antifraudă sau unitățile străine identificate în solicitare.

Unitatea care furnizează informațiile va putea în continuare să interzică transmiterea lor în afara unității destinatare sau să precizeze exact autoritățile care le pot primi. Alegerea unei variante mai restrictive ar trebui justificată atunci când regulile de confidențialitate permit explicarea motivelor.

Formularele vor preciza separat și scopul în care informațiile pot fi folosite. Proiectul diferențiază utilizarea pentru activități de informații și analiză de utilizarea în investigații sau de transmiterea către alte autorități. Restricțiile și condițiile suplimentare trebuie înscrise direct în secțiunea dedicată a formularului.

În cazul în care o unitate solicită informații cu intenția declarată de a le transmite unei anumite autorități pentru un scop precis, consimțământul ar putea fi considerat inclus în răspuns. Unitatea care furnizează datele își păstrează dreptul de a refuza sau de a limita această transmitere.

Solicitările urgente vor trebui să explice motivul urgenței. Atunci când o unitate cere suspendarea unei tranzacții sau înghețarea unor active, formularul trebuie să identifice tranzacțiile și conturile vizate, valoarea activelor și motivele care susțin intervenția. O solicitare nu ar trebui marcată urgentă atunci când autoritățile naționale au cerut deja aceleași informații prin alte canale.

Sistemul va permite și schimburi ulterioare legate direct de solicitarea sau informarea inițială. Unitățile vor putea cere date suplimentare, un consimțământ mai larg sau vor putea transmite evoluții noi fără să reintroducă informațiile care nu s-au schimbat.

Două alte proiecte stabilesc modul în care informațiile vor ajunge la Parchetul European. Primul se aplică unităților naționale atunci când analiza lor oferă motive rezonabile pentru a suspecta o infracțiune care intră în competența Parchetului European. Al doilea privește analizele comune coordonate de AMLA împreună cu unitățile din mai multe state membre.

Cele două formulare pentru Parchetul European au aceeași structură generală. Ele includ informații despre locul și perioada presupusei infracțiuni, prejudiciul estimat pentru interesele financiare ale Uniunii, persoanele și companiile suspectate, mecanismul operațional, fluxurile financiare, tranzacțiile principale și concluziile analizei.

Rapoartele vor trebui să indice dacă există deja o anchetă națională și dacă un procuror european delegat este implicat. Câmpurile pentru măsuri urgente pot semnala conturi sau tranzacții suspendate, termene care expiră și acțiuni necesare pentru a împiedica dispariția probelor sau transferarea fondurilor suspecte.

Unitățile și AMLA vor trebui să precizeze dacă informațiile trimise Parchetului European pot fi folosite fără restricții, în proceduri judiciare, pentru activități de informații sau în cooperarea penală cu state care nu participă la Parchetul European ori cu țări din afara UE. Pot fi impuse și alte restricții prevăzute de legislația europeană sau națională.

Informațiile structurate ar urma să fie transmise într-un format care poate fi procesat automat, precum XML. Parchetul European va putea introduce datele în sistemele sale de gestionare a cazurilor fără reintroducerea manuală a tuturor elementelor. Documentele justificative, registrele, evidențele bancare și alte materiale vor putea fi anexate și în formate care nu sunt procesabile automat.

Standardele nu impun obligații directe băncilor, avocaților, contabililor sau altor profesioniști care raportează activități suspecte. Ele reglementează schimbul de informații între autorități și modul în care analizele acestora sunt transmise Parchetului European.

Proiectele au fost transmise Comisiei Europene și trebuie adoptate înainte de publicarea în Jurnalul Oficial. Pentru raportarea unităților naționale și a AMLA către Parchetul European este prevăzută data de 10 iulie 2027, în timp ce obligația de transmitere integrală în format procesabil automat ar urma să se aplice de la 10 iulie 2028.

Integrarea completă a formularelor pentru schimburile dintre unitățile naționale în FIU.net este prevăzută tot pentru 10 iulie 2028. Unele cerințe privind conținutul obligatoriu și formulele de consimțământ ar urma să fie folosite mai devreme, după intrarea în vigoare a regulamentului de punere în aplicare.

Unitățile de informații financiare sunt autorități naționale care primesc și analizează raportările privind activități și tranzacții suspecte. Ele nu stabilesc răspunderea penală și nu pronunță condamnări, dar pot transmite rezultatele analizelor către autoritățile competente atunci când identifică indicii de spălare a banilor, finanțare a terorismului sau infracțiuni asociate.

Parchetul European investighează și urmărește penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, printre care fraudele cu fonduri europene, corupția și anumite fraude transfrontaliere privind taxa pe valoarea adăugată. Noile formulare sunt destinate cazurilor în care analiza financiară indică posibile infracțiuni aflate în competența sa, fără ca transmiterea unui raport să stabilească vinovăția persoanelor menționate.

Frontex analizează o platformă unică pentru datele și transmisiunile video ale operațiunilor de supraveghere

2026-07-28T18:11:08+00:00

Frontex analizează achiziționarea unei platforme care să reunească într-un singur sistem datele și transmisiunile video primite de la aeronavele de supraveghere operate de contractori diferiți, cu posibilitatea extinderii ulterioare la operațiunile maritime și terestre.

Pe scurt Frontex folosește mai multe mijloace de supraveghere contractate de la operatori externi, fiecare dintre aceștia lucrând în prezent cu propriile sisteme pentru colectarea și gestionarea datelor. Platforma analizată ar primi, stoca și distribui către utilizatorii autorizați datele produse de aceste sisteme, sub regulile și controlul Frontex. Soluția ar urma să fie instalată în infrastructura Microsoft Azure administrată de agenție și să funcționeze inițial cu datele provenite de la aeronavele de supraveghere. Furnizorii pot transmite informații despre funcționalități, securitate, arhitectură, conformitate și costuri până la 20 septembrie 2026. Demersul este o cercetare de piață și nu reprezintă o licitație, o cerere de ofertă sau o decizie a Frontex de a cumpăra platforma.

Frontex primește în prezent date de supraveghere de la mai mulți contractori externi care operează aeronave și folosesc propriile aplicații pentru informații, supraveghere și recunoaștere. Agenția dorește să stabilească dacă aceste fluxuri pot fi reunite într-o infrastructură comună pe care să o administreze direct.

Sistemul este denumit Surveillance Data Storage System și este descris drept un centru pentru integrarea datelor. Acesta nu ar înlocui sistemele folosite de contractori pentru producerea informațiilor, ci ar funcționa deasupra lor, preluând datele la o interfață comună.

Sistemele contractanților ar continua să colecteze imaginile, transmisiunile video și celelalte informații produse în timpul operațiunilor. Noua platformă le-ar integra, le-ar păstra potrivit politicilor Frontex și le-ar pune la dispoziția personalului autorizat și a altor sisteme ale agenției.

Frontex urmărește astfel să reducă fragmentarea creată de utilizarea unor aplicații diferite pentru fiecare contract sau mijloc de supraveghere. O platformă comună ar putea permite accesarea și administrarea informațiilor într-un mediu unitar, fără ca fiecare utilizator să lucreze separat cu sistemele furnizorilor.

Prima etapă ar viza datele provenite de la aeronavele de supraveghere ale Frontex. Agenția ia în calcul și posibilitatea conectării viitoare a altor surse, inclusiv a sistemelor folosite pentru supravegherea maritimă și terestră.

Platforma ar urma să fie instalată în Frontex Azure Landing Zone, infrastructura cloud Microsoft Azure configurată și administrată sub guvernanța agenției. Frontex solicită furnizorilor să explice modul în care produsele lor pot respecta cerințele funcționale, tehnice, arhitecturale, juridice și de securitate aplicabile acestui mediu.

Agenția cere informații despre controlul accesului, verificarea utilizatorilor, integrarea sistemelor, stocarea datelor și distribuirea acestora către utilizatorii autorizați. Furnizorii trebuie să ofere și o analiză mai detaliată a arhitecturii propuse.

Solicitarea include cerințe privind folosirea serviciilor cloud publice în condiții de securitate, autentificarea federată și gestionarea utilizatorilor. Frontex pune la dispoziția companiilor interesate ghiduri și instrumente pentru evaluarea soluțiilor de tip software furnizat ca serviciu.

Furnizorii trebuie să prezinte separat informațiile privind capacitățile platformei și estimările de cost. Prețurile au caracter orientativ și nu reprezintă oferte comerciale pe care Frontex ar fi obligată să le accepte.

Estimările solicitate includ costul anual al licenței, cheltuiala unică pentru instalarea produsului standard, costurile anuale de mentenanță, administrare și asistență, precum și prețul eventualelor adaptări sau extinderi.

Companiile trebuie să indice și costurile opționale pentru conectarea unor surse suplimentare de date din supravegherea maritimă și terestră. Toate estimările trebuie prezentate fără TVA.

Perioada în care companiile pot cere clarificări se desfășoară între 10 și 21 august 2026. Frontex intenționează să transmită răspunsurile consolidate tuturor furnizorilor cunoscuți până la 4 septembrie.

Termenul pentru depunerea răspunsurilor este 20 septembrie 2026, la ora 23:00, ora Varșoviei. Documentația trebuie transmisă în limba engleză și trebuie să includă un tabel completat privind cerințele și costurile, împreună cu materialele tehnice solicitate.

Frontex va folosi răspunsurile pentru a înțelege produsele disponibile pe piață, arhitecturile posibile și nivelul orientativ al costurilor. Informațiile ar putea influența modul în care agenția își proiectează sistemul și pregătește eventuale decizii viitoare de achiziție.

Răspunsurile individuale vor fi tratate drept informații comerciale sensibile. Agenția spune că nu le va publica și nu le va transmite în afara Frontex fără acordul scris prealabil al furnizorilor.

Cercetarea de piață nu obligă agenția să aleagă un produs, să negocieze cu participanții sau să lanseze o licitație. Frontex poate decide să modifice proiectul, să organizeze ulterior o procedură competitivă sau să nu continue demersul.

Companiile care răspund suportă propriile costuri pentru pregătirea documentației. Participarea la această etapă nu creează un drept preferențial într-o eventuală procedură de achiziție.

Documentul publicat nu precizează bugetul disponibil, durata unui posibil contract, volumul datelor care ar urma să fie stocate sau calendarul în care sistemul ar putea deveni operațional. Aceste elemente vor depinde de analiza pieței și de eventualele decizii ulterioare ale agenției.

Frontex colectează și datele de contact ale reprezentanților companiilor care participă la consultare. Acestea sunt folosite pentru înregistrarea și analizarea răspunsurilor și pentru comunicarea cu furnizorii pe durata procedurii.

Agenția spune că nu va utiliza procese automate de luare a deciziilor sau profilare și că datele de contact vor fi șterse după încheierea cercetării de piață și a etapelor direct legate de aceasta. Documentele furnizate vor fi păstrate potrivit normelor de arhivare aplicabile Frontex.

Frontex sprijină statele membre și țările asociate spațiului Schengen în gestionarea frontierelor externe și combaterea criminalității transfrontaliere. Agenția utilizează mijloace tehnice proprii și servicii contractate pentru supravegherea aeriană, maritimă și terestră.

Solicitările de informații sunt folosite înaintea unei eventuale achiziții pentru a afla ce produse există, cum pot fi integrate și ce costuri presupun. Publicarea unei asemenea solicitări nu confirmă că proiectul va fi finanțat sau implementat.

Guvernul a aprobat Memorandumul pentru ocuparea a aproximativ 6.900 de posturi vacante în spitale și serviciile de ambulanță

2026-07-28T18:08:58+00:00

Ministerul Sănătății a anunțat că Guvernul a aprobat, în ședința de marți seară, Memorandumul care permite deblocarea a 6.850,75 posturi în unitățile sanitare publice.

Măsura vizează în principal ocuparea posturilor de asistenți medicali, personal medical auxiliar și medici, esențiale pentru funcționarea sistemului sanitar. Din totalul posturilor deblocate, 6.452 sunt destinate spitalelor finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar 398,75 vor fi ocupate în cadrul Serviciilor de Ambulanță Județene. Distribuția posturilor include 2.593 pentru asistenți medicali, 2.567 pentru personal medical auxiliar, 1.433,75 pentru medici și 257 pentru farmaciști și alți specialiști.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a subliniat importanța acestei măsuri pentru „echilibrarea resursei umane“ din sistemul de sănătate și „asigurarea continuității actului medical“, menționând că eforturile pentru susținerea personalului medical trebuie să continue.

Trump şi Netanyahu, prima întâlnire de la începutul războiului

2026-07-28T18:04:20+00:00

Președintele american Donald Trump l-a primit marți pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, marcând prima întâlnire directă de la începutul războiului împotriva Iranului, care a început acum cinci luni.

Aceasta a fost a opta întrevedere între cei doi lideri de la revenirea lui Trump la putere în ianuarie 2025. Discuțiile, care au avut loc cu ușile închise, au durat aproximativ o oră și jumătate și au fost descrise de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, ca fiind pozitive. Netanyahu a postat o fotografie pe rețelele de socializare, evidențiind relația sa cu Trump. Printre subiectele discutate s-a numărat consolidarea instalației nucleare iraniene de la Muntele Târnăcopului.

În ciuda divergențelor minore, Trump și Netanyahu împărtășesc poziții comune în privința războiului. Trump a evitat să declare sprijinul pentru Netanyahu în campania electorală, în timp ce a ordonat oprirea bombardamentelor asupra Iranului pentru a permite negocieri.

Zelenski, după întâlnirea cu Trump: „Am discutat despre licențele pentru producția de rachete interceptoare Patriot“

2026-07-28T17:59:02+00:00

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său american, Donald Trump, au avut marți o întâlnire privată în Biroul Oval, înaintea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Discuțiile s-au concentrat pe relansarea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, dar și pe posibilitatea ca Ucraina să obțină o licență pentru producerea rachetelor interceptoare Patriot, esențiale pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete balistice și hipersonice lansate de Rusia.

După întrevedere, Zelenski a descris întâlnirea drept „fructuoasă” și a precizat că i-a transmis lui Trump condoleanțe pentru moartea senatorului Lindsey Graham. Liderul ucrainean a afirmat că discuțiile au vizat atât producerea de rachete Patriot pe baza unei licențe americane, cât și alte proiecte de cooperare în domeniul apărării, fără a oferi detalii suplimentare.

Cei doi lideri au abordat și perspectivele relansării procesului diplomatic pentru încheierea războiului.

Totodată, vizita survine după ce administrația Trump a informat Congresul că nu va utiliza integral fondurile aprobate anterior pentru asistența acordată Kievului, decizie criticată de congresmeni din ambele partide.

Producătorul ucrainean Biopharma își dublează investiția la Oradea, ajungând la 85 milioane euro pentru prima etapă a fabricii de medicamente

2026-07-28T17:46:43+00:00

Producătorul ucrainean de medicamente derivate din plasmă, Biopharma, a anunțat că își dublează investiția în fabrica din Oradea, ajungând la 85 milioane euro pentru prima etapă a proiectului.

Această sumă este cu 48 milioane euro mai mare decât estimările inițiale din 2024, când fabrica a fost prezentată ca cea mai mare investiție în parcurile industriale orădene. Proiectul va fi realizat în patru etape, dar Biopharma nu a comunicat valoarea totală a investiției. Președintele companiei, Kostiantyn Yefymenko, a declarat că construcția clădirii este finalizată și că până la 1 septembrie se va încheia racordarea infrastructurii inginerești.

Fabrica, situată în Parcul Industrial Eurobusiness I, va avea o capacitate de procesare de până la 1,2 milioane de litri de plasmă umană congelată anual. Biopharma, fondată în 1965, este un operator important în producția de medicamente derivate din plasmă în Europa de Est.

CNA a eliminat un fake news lansat de Claudiu Târziu, care afirma că românii riscă 10 ani de închisoare pentru săparea unei fântâni în curte

2026-07-28T17:42:26+00:00

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis marți un ordin de eliminare a unui fake news difuzat de europarlamentarul Claudiu Târziu, care susținea că românii ar putea fi condamnați la până la 10 ani de închisoare pentru săparea unei fântâni în propria curte. Această afirmație a generat panică în rândul populației, rezultând în peste 400 de sesizări către CNA după ce clipul a devenit viral pe rețelele sociale. CNA a anunțat că va solicita platformelor online să utilizeze propriile metode pentru a identifica și elimina alte clipuri care răspândesc aceeași dezinformare. Organizația Declic a mulțumit celor care au sesizat problema și a subliniat că, deși aceasta este o victorie, este important ca CNA să poată acționa proactiv pentru a preveni astfel de situații în viitor.

Sub 6% dintre marile licitații publice din UE includ criterii de economie circulară

2026-07-28T17:41:07+00:00

Mai puțin de 6% dintre licitațiile publice care depășesc pragurile europene au inclus criterii de economie circulară, deși autoritățile pot lua deja în calcul costurile pe întreg ciclul de viață, utilizarea materialelor reciclate și posibilitatea de reutilizare sau recuperare a produselor. Pe scurt O estimare citată într-un raport independent pregătit pentru Comisia Europeană arată că sub 6% dintre licitațiile care depășesc pragurile UE includ considerente de economie circulară. Achizițiile publice pentru inovare reprezintă mai puțin de 1% din contracte în numeroase state membre, în pofida instrumentelor juridice disponibile. Autoritățile continuă să favorizeze frecvent cel mai mic preț inițial, chiar dacă o ofertă mai scumpă la cumpărare poate avea costuri și emisii mai reduse pe durata utilizării. Principalele obstacole sunt lipsa competențelor tehnice, datele de sustenabilitate incompatibile, bugetarea anuală și teama de contestații sau litigii. Raportul recomandă integrarea sistematică a criteriilor circulare în strategiile naționale, platformele electronice de achiziții și documentațiile standard, dar concluziile nu reprezintă încă o propunere legislativă a Comisiei. Achizițiile publice reprezintă aproximativ 14% din produsul intern brut al Uniunii Europene, însă această putere de cumpărare este folosită încă într-o măsură redusă pentru dezvoltarea piețelor de materiale reciclate, produse reutilizabile și soluții concepute pentru o durată mai lungă de utilizare. Raportul independent analizează 17 proiecte finanțate prin Horizon 2020 și Horizon Europe și citează o estimare a Băncii Europene de Investiții potrivit căreia mai puțin de 6% dintre licitațiile care depășesc pragurile europene au inclus considerente legate de economia circulară. Cifra se referă la procedurile în care valoarea contractului este suficient de mare pentru aplicarea normelor europene privind achizițiile publice. Ea nu înseamnă că restul contractelor nu conțin niciun criteriu de mediu, deoarece achizițiile publice ecologice pot acoperi și alte obiective, precum eficiența energetică sau reducerea poluării, fără să urmărească explicit reutilizarea materialelor și prevenirea deșeurilor. Achizițiile publice circulare sunt mai specifice. Ele pot favoriza produse cu materiale reciclate, bunuri reparabile, servicii bazate pe reutilizare, componente care pot fi recuperate și soluții evaluate în funcție de impactul și costul lor pe întreaga durată de viață. Normele europene permit deja autorităților să atribuie contractele după cel mai bun raport între preț și calitate, nu exclusiv după cea mai ieftină ofertă. Pot fi utilizate criterii de mediu, sociale și de inovare, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectul contractului, transparente și nediscriminatorii. Autoritățile pot aplica și calculul costului pe ciclul de viață. Această metodă permite includerea cheltuielilor pentru achiziție, energie, întreținere, reparare, utilizare și eliminare, precum și a unor efecte de mediu care pot fi exprimate și verificate în mod obiectiv. În practică, raportul constată că multe administrații continuă să compare ofertele în principal după prețul plătit la început. Produsele circulare sunt astfel considerate mai scumpe, chiar și atunci când costurile lor totale pot fi mai mici datorită unei durate mai lungi de utilizare, consumului redus sau recuperării materialelor. Bugetarea pe perioade scurte întărește această tendință. Departamentul care cumpără un produs poate suporta investiția inițială, în timp ce economiile rezultate din consum, întreținere sau reducerea deșeurilor apar ulterior în bugetul altei structuri. Raportul indică și o utilizare foarte redusă a achizițiilor publice pentru inovare. În numeroase state membre, asemenea proceduri reprezintă mai puțin de 1% dintre contracte, deși pot permite autorităților să colaboreze cu întreprinderi pentru dezvoltarea și testarea unor soluții care nu sunt încă disponibile pe piață la scară comercială. Printre instrumentele existente se află achiziția precomercială, prin care autoritățile cumpără servicii de cercetare și dezvoltare fără să se oblige să achiziționeze produsul final, și achiziția publică de soluții inovatoare, destinată tehnologiilor apropiate de introducerea pe piață. Parteneriatele pentru inovare permit combinarea într-o singură procedură a dezvoltării și achiziționării ulterioare a unei soluții, atunci când produsul necesar nu există încă. Dialogul competitiv și consultarea pieței înaintea lansării licitației pot ajuta autoritatea să înțeleagă ce este disponibil și să formuleze cerințe care nu exclud furnizorii inovatori. Raportul arată că aceste instrumente sunt evitate frecvent deoarece sunt considerate complicate, riscante și consumatoare de timp. Funcționarii se tem că utilizarea unor criterii noi, a negocierii sau a cerințelor bazate pe performanță poate conduce la contestații. Incertitudinea este amplificată de fragmentarea normelor. Achizițiile circulare presupun aplicarea simultană a legislației privind contractele publice, deșeurile, produsele, substanțele chimice, standardele tehnice și cerințele sectoriale. Diferențele dintre state privind momentul în care un deșeu redevine material comercial limitează folosirea materiilor prime secundare. Un material reciclat poate fi acceptat și certificat într-o țară, dar tratat diferit în alta, ceea ce complică licitațiile transfrontaliere și reduce încrederea furnizorilor. Lipsa datelor armonizate reprezintă un alt obstacol. Autoritățile trebuie să compare declarații de mediu, certificări și informații privind emisiile prezentate în formate diferite, fără indicatori comuni care să permită o evaluare simplă și verificabilă. Instrumente precum analiza ciclului de viață și calculul costurilor pe durata utilizării rămân astfel subutilizate. Administrațiile mai mici sunt afectate în mod special, deoarece au personal limitat și nu dispun întotdeauna de specialiști în materiale, construcții, emisii sau evaluare economică. Raportul arată că soluțiile devin mai ușor de folosit atunci când sunt transformate în calculatoare, modele de documentație, ghiduri și criterii standard. Un funcționar nu trebuie atunci să construiască de la început o metodă de evaluare pentru fiecare contract. Proiectul CityLoops a dezvoltat un calculator simplificat pentru emisiile generate pe durata demolării și renovării. Autoritățile pot compara scenarii pentru beton, sol excavat și deșeuri de construcții și pot include în licitație un nivel de referință pentru emisii. CINDERELA a creat o structură standardizată prin care produsele de construcție realizate din materii prime secundare pot fi comparate cu alternativele convenționale. Instrumentul acoperă consumul de resurse, efectele de mediu și costurile pe întreg ciclul de viață. RECONSTRUCT și CIRC-BOOST au testat folosirea modelelor digitale ale clădirilor pentru urmărirea materialelor, emisiilor și posibilităților de recuperare. Datele pot fi integrate în proiectare, documentația tehnică, evaluarea ofertelor și planificarea demolării. Raportul concluzionează că problema principală nu mai este lipsa soluțiilor circulare. Numeroase metode au fost testate în construcții, bioeconomie, energie, sănătate și administrația urbană, dar cele mai multe nu au devenit încă proceduri de rutină. Rezultatele depind adesea de echipele și finanțarea proiectelor europene. După finalizarea proiectelor-pilot, autoritățile nu au întotdeauna personalul, bugetul sau sprijinul instituțional necesar pentru a continua utilizarea instrumentelor. Criteriile sunt aplicate mai ușor atunci când fac parte din modele standard, platforme electronice și reguli interne. Efectele sunt limitate atunci când utilizarea lor depinde exclusiv de inițiativa unei administrații sau a unui funcționar cu experiență în economie circulară. Raportul recomandă statelor membre să includă achizițiile circulare în strategiile naționale și să stabilească indicatori pentru monitorizarea aplicării. Centrele de competență ar putea oferi asistență juridică și tehnică, documentații standard și cursuri pentru autoritățile contractante. Echipele care pregătesc achizițiile ar trebui să reunească specialiști în finanțe, infrastructură, mediu și contracte publice. Această coordonare ar permite luarea în calcul a costurilor pe termen lung și ar reduce situațiile în care obiectivele de sustenabilitate sunt separate de deciziile bugetare. Experții recomandă și integrarea criteriilor circulare în platformele naționale de achiziții electronice. Cerințele privind conținutul reciclat, costul pe ciclul de viață sau recuperarea materialelor ar putea fi introduse în formulare și modele reutilizabile. IMM-urile și startupurile întâmpină la rândul lor dificultăți. Documentațiile complexe, cerințele financiare ridicate și contractele prea mari pot exclude întreprinderile care oferă soluții inovatoare, dar nu au resursele administrative ale marilor furnizori. Împărțirea contractelor în loturi, folosirea cerințelor funcționale și organizarea consultărilor înaintea licitației pot reduce aceste bariere. Contractele desfășurate în etape pot limita riscul financiar și permit testarea unei soluții înainte de extinderea ei. Raportul recomandă și achiziții comune între orașe și regiuni. Gruparea cererii ar permite folosirea acelorași specificații, împărțirea costurilor de pregătire și transmiterea unui semnal mai clar către furnizori. Achizițiile publice pot astfel crea o cerere predictibilă pentru materiale reciclate și produse circulare. Furnizorii ar avea mai multă siguranță pentru investiții în capacități de reciclare și dezvoltarea unor soluții noi dacă cererea publică nu ar rămâne limitată la câteva proiecte demonstrative. Raportul propune ca achizițiile publice circulare să reprezinte un instrument central al viitorului Act privind economia circulară. Acesta ar putea transforma puterea de cumpărare a administrațiilor într-un mecanism pentru dezvoltarea pieței unice a materiilor prime secundare. Documentul este un raport independent finalizat în iulie 2026 pentru Direcția Generală Cercetare și Inovare. Conținutul său nu reflectă în mod necesar poziția Comisiei Europene. Estimările și recomandările nu reprezintă o decizie și nu creează obligații pentru statele membre sau autoritățile contractante. Eventualele cerințe vor depinde de propunerile viitoare ale Comisiei și de procesul legislativ european. Achizițiile publice sunt reglementate la nivel european prin norme aplicabile contractelor autorităților, operatorilor din sectoarele de utilități și concesiunilor. Cadrul permite deja includerea criteriilor de mediu și a costurilor pe durata de viață, dar nu există o obligație orizontală prin care toate autoritățile să aplice sistematic achizițiile circulare. Viitorul Act privind economia circulară urmărește să dezvolte o piață europeană mai funcțională pentru materiile prime secundare. Achizițiile publice pot contribui prin crearea cererii pentru produse reciclate, reutilizate și reparabile, în paralel cu măsurile aplicate producătorilor și sistemelor de gestionare a deșeurilor.

UE reafirmă obligația de a proteja refugiații în timp ce aplică noile reguli privind migrația și azilul

2026-07-28T17:40:59+00:00

Uniunea Europeană a reafirmat că protecția refugiaților trebuie să rămână întemeiată pe Convenția din 1951, pe dreptul internațional și pe cooperarea dintre state, în timp ce noile reguli europene privind migrația și azilul sunt puse în aplicare. Declarația comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant nu modifică legislația și nu introduce obligații suplimentare, dar precizează cadrul juridic pe care statele membre trebuie să îl respecte în gestionarea cererilor de protecție și a migrației. Pe scurt Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul față de Convenția din 1951 la 75 de ani de la adoptarea principalului tratat internațional privind protecția refugiaților. Convenția stabilește drepturile persoanelor obligate să fugă și obligațiile statelor de a le proteja împotriva persecuției, în conformitate cu dreptul internațional. Declarația nu anunță o nouă lege europeană, dar afirmă că Pactul privind migrația și azilul trebuie aplicat în concordanță cu standardele internaționale de protecție. Planul Uniunii pentru perioada 2026–2027 include peste 10.000 de angajamente pentru relocare și admisie umanitară, asumate voluntar de statele participante. Statele membre acordă protecție temporară unui număr de peste 4,4 milioane de persoane care au fugit din Ucraina din cauza războiului declanșat de Rusia. Convenția privind statutul refugiaților, adoptată în 1951, rămâne principalul cadru juridic internațional pentru protejarea persoanelor obligate să își părăsească țara din cauza persecuției. Ea definește drepturile persoanelor protejate și obligațiile statelor, inclusiv principiul potrivit căruia refugiații trebuie tratați cu demnitate și în conformitate cu dreptul internațional. Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au afirmat că protecția refugiaților trebuie să rămână integrată în legislația Uniunii și a statelor partenere. Poziția europeană se referă atât la respectarea Convenției, cât și la cooperarea internațională necesară pentru aplicarea efectivă a acesteia. Declarația subliniază și legătura dintre respectarea dreptului internațional umanitar și prevenirea deplasărilor forțate provocate de conflictele armate. Atacurile asupra civililor, distrugerea locuințelor și a infrastructurii și imposibilitatea accesului la servicii de bază pot obliga populația să își părăsească locuințele, iar respectarea normelor aplicabile conflictelor poate reduce aceste riscuri. Organizațiile umanitare sunt prezentate drept actori esențiali pentru furnizarea de protecție și asistență populațiilor afectate. Activitatea acestora include accesul la adăpost, hrană, servicii medicale și alte forme de sprijin pentru persoanele strămutate, cu respectarea principiilor umanitare. Uniunea Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați. Agenția ONU are mandatul de a proteja refugiații și comunitățile strămutate și de a contribui la coordonarea răspunsului internațional în situații de deplasare forțată. UE menționează și implicarea sa în aplicarea Pactului global privind refugiații, un cadru internațional destinat împărțirii mai echitabile a responsabilității între state, sprijinirii țărilor care găzduiesc un număr mare de refugiați și identificării unor soluții pe termen lung. Declarația plasează aceste obligații în contextul aplicării Pactului UE privind migrația și azilul. Documentul afirmă că noile reguli europene trebuie să susțină o abordare care acoperă întregul traseu al migrației și să păstreze Uniunea ca spațiu de protecție pentru persoanele care fug de război și persecuție. Pactul nu înlocuiește Convenția privind refugiații și nu elimină obligațiile internaționale ale statelor membre. Aplicarea procedurilor europene privind azilul, frontierele și migrația trebuie să rămână compatibilă cu drepturile persoanelor care solicită protecție și cu obligațiile statelor în temeiul dreptului internațional. Unul dintre instrumentele incluse în noul cadru european este sistemul pentru relocare și admisie umanitară. Relocarea permite transferul organizat al unor persoane care au nevoie de protecție dintr-o țară din afara Uniunii către un stat membru care acceptă să le primească. Admisia umanitară permite primirea legală și organizată a unor persoane vulnerabile în baza unor criterii și angajamente stabilite de state. Aceste mecanisme oferă căi de acces la protecție care nu depind de traversarea neregulamentară a frontierelor externe ale Uniunii. Planul Uniunii pentru relocare și admisie umanitară aferent perioadei 2026–2027 include peste 10.000 de angajamente. Declarația precizează că acestea sunt angajamente asumate de state, fără să afirme că toate transferurile au avut deja loc. Comisia și Înaltul Reprezentant menționează și responsabilitatea statelor membre pentru găzduirea refugiaților și a persoanelor strămutate. Printre acestea se află peste 4,4 milioane de persoane care au fugit din Ucraina în urma războiului declanșat de Rusia și care beneficiază de protecție temporară în Uniunea Europeană. Protecția temporară permite acordarea rapidă a dreptului de ședere și a accesului la servicii persoanelor strămutate în situații de aflux masiv. Ea este distinctă de procedura individuală prin care unei persoane îi poate fi recunoscut statutul de refugiat. UE afirmă că va continua să sprijine țările care găzduiesc un număr mare de refugiați și persoane strămutate. Sprijinul menționat în declarație urmărește accesul la adăpost și servicii esențiale și identificarea unor soluții durabile pentru persoanele vulnerabile. Printre aceste soluții se numără integrarea locală, relocarea și întoarcerea voluntară asistată. Declarația nu prezintă întoarcerea drept o opțiune aplicabilă automat tuturor persoanelor, ci o include între soluțiile care pot fi folosite în funcție de situația individuală și de condițiile din țara de origine. Uniunea Europeană afirmă că își va menține sprijinul pentru standardele internaționale de protecție, pentru dreptul internațional și pentru accesul organizațiilor umanitare la populațiile afectate. Poziția include și sprijinul pentru consolidarea capacității comunităților care găzduiesc refugiați și pentru reducerea dependenței pe termen lung de ajutorul umanitar. Convenția din 1951 a fost creată după deplasările masive de populație produse în timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ea stabilește cadrul în care o persoană poate beneficia de protecție internațională și obligațiile statelor față de refugiați. Declarația europeană marchează 75 de ani de la adoptarea Convenției, fără să modifice conținutul acesteia și fără să creeze o nouă categorie de protecție. Poziția confirmă că politicile europene privind migrația și azilul trebuie aplicate în limitele stabilite de dreptul internațional și de obligațiile asumate de statele membre.

Comisia cere Italiei să clarifice rapid dacă folosește integral împrumutul SAFE de 14,9 miliarde de euro

2026-07-28T17:40:55+00:00

Comisia Europeană cere Italiei să clarifice rapid dacă intenționează să folosească integral împrumutul de 14,9 miliarde de euro aprobat prin instrumentul SAFE pentru investiții în apărare. Acordul de împrumut nu a fost încă semnat, iar Comisia spune că nu poate aștepta până în decembrie pentru a afla dacă Roma va solicita o sumă mai mică. O eventuală reducere ar obliga Comisia să redeschidă procedura și să ofere fondurile rămase altor state membre interesate de împrumuturi suplimentare. Instituția trebuie să realizeze această realocare în cursul anului 2026, ceea ce limitează timpul disponibil pentru o decizie din partea autorităților italiene. Pe scurt Italia a solicitat și a primit aprobarea pentru un împrumut SAFE de până la 14,9 miliarde de euro, destinat planului său de investiții în apărare. Plata nu poate începe înainte de semnarea acordului de împrumut dintre Italia și Comisia Europeană. Comisia consideră că o decizie luată abia în decembrie ar veni prea târziu dacă Italia ar renunța la o parte din suma aprobată. Fondurile neutilizate trebuie oferite din nou statelor membre care doresc să contracteze împrumuturi suplimentare prin SAFE. Estimarea potrivit căreia aproximativ 10 miliarde de euro ar putea rămâne disponibile depinde de acordurile încă nesemnate și de sumele contractate în final de statele membre. Pe scurt Italia a solicitat și a primit aprobarea pentru un împrumut SAFE de până la 14,9 miliarde de euro, destinat planului său de investiții în apărare. Plata nu poate începe înainte de semnarea acordului de împrumut dintre Italia și Comisia Europeană. Comisia consideră că o decizie luată abia în decembrie ar veni prea târziu dacă Italia ar renunța la o parte din suma aprobată. Fondurile neutilizate trebuie oferite din nou statelor membre care doresc să contracteze împrumuturi suplimentare prin SAFE. Estimarea potrivit căreia aproximativ 10 miliarde de euro ar putea rămâne disponibile depinde de acordurile încă nesemnate și de sumele contractate în final de statele membre. --- Următoarea etapă este semnarea acordului de împrumut și a documentelor care stabilesc condițiile de implementare. Comisia a precizat că dorește trecerea rapidă la această fază pentru ca finanțarea să poată ajunge la autoritățile italiene și la proiectele industriale incluse în plan. Discuția privind calendarul a apărut după ce ministrul italian de externe a indicat că Roma ar putea decide până în decembrie dacă utilizează întreaga sumă. Comisia a considerat acest orizont prea îndepărtat și a cerut clarificări mult mai devreme, fără să comunice o dată exactă până la care Italia este obligată juridic să răspundă. Problema apare dacă autoritățile italiene decid să contracteze mai puțin de 14,9 miliarde de euro. Sumele rămase trebuie redistribuite statelor membre care doresc finanțare suplimentară, iar Comisia trebuie să relanseze procedura în cursul acestui an. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a spus că momentul optim pentru clarificare ar fi imediat, deoarece o decizie luată în ultimele zile ale anului nu ar lăsa suficient timp pentru realocare. Această poziție nu înseamnă că Italia a renunțat deja la o parte din împrumut. Comisia a descris mesajele venite de la Roma drept un indiciu că Italia intenționează în prezent să păstreze suma aprobată. Instituția dorește însă semnarea acordului, astfel încât planul să poată trece de la aprobare la implementare. Valoarea contractată în final de Italia poate influența și estimarea potrivit căreia aproximativ 10 miliarde de euro din capacitatea SAFE ar putea rămâne disponibile. Comisia a explicat că cifra depinde de mai mulți factori, inclusiv de acordurile de împrumut care nu au fost încă semnate și de planurile aflate încă în procedură. Fondurile care rămân neutilizate trebuie oferite mai întâi altor state membre interesate să contracteze sume suplimentare. Destinația lor concretă nu poate fi stabilită înainte de finalizarea acordurilor și de determinarea valorii care rămâne efectiv disponibilă. Contractarea integrală a împrumutului ar permite Italiei să stabilească proiectele și achizițiile care vor fi finanțate în cadrul planului său. Comisia a apreciat că autoritățile italiene au prezentat un plan solid, dar alegerea proiectelor și modul în care industria italiană va participa la acestea rămân în responsabilitatea Romei, cu respectarea condițiilor SAFE. --- SAFE poate furniza statelor membre împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru creșterea capacității europene de apărare. Finanțarea urmărește în principal achizițiile realizate împreună de mai multe state și proiectele care consolidează industria europeană de apărare. Suma de 14,9 miliarde de euro reprezintă plafonul maxim aprobat pentru Italia și nu o plată deja efectuată. Fondurile pot fi transferate după semnarea acordului și îndeplinirea etapelor prevăzute pentru implementarea planului. Suma de 14,9 miliarde de euro reprezintă plafonul maxim aprobat pentru Italia și nu o plată deja efectuată. Fondurile pot fi transferate după semnarea acordului și îndeplinirea etapelor prevăzute pentru implementarea planului.

Rețeaua de magazine Profi a inițiat retragerea stafidelor ORLANDO din cauza depășirii limitei legale pentru pesticide

2026-07-28T17:40:49+00:00

Rețeaua de magazine Profi a anunțat retragerea de la comercializare și rechemarea de la consumatori a unui lot de stafide ORLANDO, după ce analizele efectuate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au indicat depășirea limitei legale admise pentru reziduuri de pesticide. Produsul vizat este ORLANDO Stafide aurii 100g, furnizat de compania ORLANDO IMPORT EXPORT, provenind din Siria, cu termen de valabilitate până la 30.04.2027. ANSVSA recomandă consumatorilor care au achiziționat acest produs să nu îl consume și să îl returneze în magazinele Profi până la 10.08.2026, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal. Detalii suplimentare despre retragere și lista magazinelor Profi afectate pot fi găsite pe site-ul ANSVSA sau în unitățile rețelei.

Ciprian Ciucu: „M-a pus dracu să candidez pe acești doi ani”. Primarul avertizează asupra riscului de incapacitate de plată a Capitalei

2026-07-28T17:19:25+00:00

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, afirmă că regretă, la nivel personal, decizia de a candida pentru Primăria București, spunând că a preluat un oraș aflat într-o situație financiară și administrativă dificilă.

Edilul susține că schimbarea din 2025 a vizat doar persoana primarului, în timp ce aparatul administrativ a rămas în mare parte neschimbat, și se descrie drept „primarul care a tras lozul necâștigător”, obligat să ia decizii nepopulare pentru a evita agravarea problemelor Capitalei.

Ciucu avertizează că Bucureștiul riscă să intre în incapacitate de plată dacă va pierde procesul cu Guvernul și va fi obligat să achite 3,5 miliarde de lei. Totodată, el consideră că actualul sistem de termoficare este nesustenabil, amintește de datoria de aproximativ 5 miliarde de lei preluată odată cu modelul de business al fostei RADET și susține că soluțiile populiste sau noi împrumuturi ar amâna doar rezolvarea problemelor reale ale orașului.

Ilie Bolojan a anunțat retragerea hotărârii de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030

2026-07-28T17:15:14+00:00

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat retragerea hotărârii de Guvern referitoare la Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, în urma plângerii formulate de PSD.

Bolojan a declarat că Guvernul nu va permite ca disputele politice să afecteze interesele economice ale României, subliniind importanța strategiei privind biodiversitatea pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, asociat unor fonduri europene de peste 970 de milioane de euro.

Premierul a precizat că hotărârea de guvern adoptată inițial la 23 iulie 2026 a avut avizul Ministerului Justiției și făcea parte din angajamentele asumate de România la nivel european.

Totodată, Bolojan a acuzat PSD că încearcă să blocheze activitatea Guvernului prin contestarea în instanță a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv cea privind strategia pentru biodiversitate, susținând că demersurile social-democraților urmăresc interese politice.

MAE informează cetăţenii români despre riscul crescut de incendii în Spania, din cauza temperaturilor ridicate

2026-07-28T17:09:37+00:00

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avertizează cetăţenii români care se află sau intenţionează să călătorească în Spania despre riscul extrem de incendii, cauzat de temperaturile ridicate preconizate până pe 2 august 2026, în special în sud-vestul ţării, Valea Ebrului, Pirinei şi Insulele Canare.

MAE recomandă respectarea strictă a instrucţiunilor autorităţilor locale, inclusiv ordinele de evacuare şi restricţiile de circulaţie. Cetăţenii sunt încurajaţi să consulte informaţiile publice disponibile pe site-urile autorităţilor spaniole. În cazul în care românii se confruntă cu situaţii de urgenţă, pot contacta Consulatele Generale ale României din Madrid, Valencia şi Ciudad Real, precum şi alte oficii consulare din Spania.

De asemenea, MAE reaminteşte disponibilitatea aplicaţiei 'Călătoreşte informat' pentru informaţii utile. Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a subliniat că guvernul speră să controleze incendiile înainte de un nou val de căldură.

ANRE a aprobat licenţe de exploatare pentru 325 MW de capacităţi energetice, inclusiv stocare şi surse regenerabile

2026-07-28T17:03:21+00:00

Într-un context provocator pentru Sistemul Energetic Naţional, ANRE a anunţat aprobarea licenţelor de exploatare comercială pentru peste 325 MW de noi capacităţi energetice.

Dintre acestea, aproximativ 177 MW sunt destinaţi stocării energiei electrice, iar 149 MW provin din surse regenerabile. Preşedintele ANRE, George Niculescu, a subliniat că în prezent există proiecte în diferite etape de analiză care însumează aproximativ 1.600 MW, dar care nu au obţinut încă certificatul de racordare, esenţial pentru emiterea licenţei de exploatare. Niculescu a cerut operatorilor de distribuţie şi Operatorului de Transport şi de Sistem să accelereze procesele necesare.

ANRE organizează două şedinţe săptămânale ale Comitetului de Reglementare pentru a reduce timpul necesar acordării licenţelor. Niculescu a accentuat importanţa punerii în funcţiune a investiţiilor pentru a genera energie, subliniind responsabilitatea instituţiilor implicate.

Următoarea şedinţă va avea loc pe 30 iulie.

Un băiețel de 5 ani a murit înecat într-o piscină la un han din județul Bacău

2026-07-28T16:55:17+00:00

Un băiețel de 5 ani a murit după ce a fost găsit plutind în piscină, la o petrecere organizată la un han din localitatea Gheorghe Doja, județul Bacău. Potrivit polițiștilor, copilul a rămas nesupravegheat în curte, iar când mama sa l-a căutat, era deja prea târziu.

Echipajul medical a intervenit rapid, dar manevrele de resuscitare au durat 45 de minute fără succes. Administratorul hanului a declarat că piscina nu era deschisă publicului și că, în momentul accidentului, nu era nimeni în apropiere pentru a observa că băiatul s-a apropiat de apă. Poliția a deschis o anchetă pentru ucidere din culpă, iar autoritățile de protecție a copilului vor colabora pentru investigarea incidentului. Familia mai are o fetiță, iar autoritățile vor oferi consiliere psihologică în urma tragediei.

Comisia verifică proiectul Austriei care ar limita accesul copiilor sub 14 ani la social media

2026-07-28T16:54:19+00:00

Austria a notificat Comisia Europeană cu privire la un proiect de lege care ar introduce o vârstă minimă de 14 ani pentru utilizarea rețelelor sociale. Executivul european are cel mult trei luni pentru a analiza dacă măsura respectă Digital Services Act și competențele stabilite la nivelul UE.

Comisia Europeană a început analiza unui proiect de lege austriac care ar limita accesul copiilor sub 14 ani la rețelele sociale. Austria a notificat oficial textul, iar Comisia are la dispoziție maximum trei luni pentru a verifica dacă măsurile propuse sunt compatibile cu Digital Services Act și cu sistemul european de supraveghere a platformelor.

Analiza nu stabilește în avans că proiectul încalcă legislația UE. La finalul perioadei de examinare, Comisia poate formula observații sau un aviz detaliat și poate cere modificări dacă identifică o suprapunere cu reguli deja armonizate la nivel european.

Pe scurt

1.Austria a transmis Comisiei proiectul de lege care ar introduce o vârstă minimă de 14 ani pentru utilizarea rețelelor sociale.

2.Comisia are maximum trei luni pentru a examina textul și relația acestuia cu Digital Services Act.

3.Analiza va urmări dacă Austria introduce obligații naționale care se suprapun cu normele europene aplicabile platformelor.

4.Notificarea nu înseamnă că proiectul a fost aprobat de Comisie și nici că a fost considerat incompatibil cu dreptul UE.

5.Comisia pregătește separat o abordare europeană privind protecția copiilor pe platformele sociale, dar nu a anunțat forma juridică sau data exactă a inițiativei.

Comisia a confirmat primirea notificării și a precizat că va evalua proiectul în raport cu Digital Services Act. Regulamentul european stabilește obligații pentru platforme, inclusiv măsuri de protejare a minorilor, evaluarea riscurilor sistemice și reguli privind publicitatea și proiectarea serviciilor accesibile copiilor.

Un element al analizei va fi delimitarea competențelor dintre autoritățile austriece și sistemul european de aplicare a DSA. Cele mai mari platforme sunt supravegheate direct de Comisie pentru obligațiile lor suplimentare, în timp ce autoritățile naționale au atribuții în limitele stabilite de regulament.

Comisia urmărește să evite apariția unor sisteme naționale care impun platformelor obligații incompatibile cu normele armonizate la nivel european. Acest lucru nu exclude automat măsurile naționale de protecție a copiilor, dar ele trebuie să respecte domeniile în care statele membre păstrează competența de a legifera.

Termenul maxim de analiză este de trei luni. Comisia poate trimite Austriei observații sau un aviz detaliat dacă apreciază că proiectul poate afecta piața internă ori aplicarea legislației europene.

Austria poate fi solicitată să răspundă observațiilor și să adapteze textul înainte de adoptarea sa. Existența procedurii nu indică însă rezultatul analizei și nu înseamnă că limita de 14 ani a fost considerată deja neconformă.

Comisia nu a prezentat încă o evaluare asupra oportunității pragului de vârstă ales de Austria. Instituția a spus că va examina proiectul și că nu va anticipa concluziile înainte de finalizarea analizei.

Inițiativa austriacă apare în timpul unei dezbateri mai largi privind verificarea vârstei și accesul copiilor la platformele sociale. Mai multe state europene analizează forme diferite de limitare sau condiționare a accesului minorilor.

Comisia lucrează separat la o abordare comună la nivelul Uniunii. Instituția a spus că intenționează să prezinte o inițiativă după vară, fără să precizeze dacă aceasta va fi o propunere legislativă, o recomandare sau un alt instrument.

Comisia nu a confirmat nici data exactă la care va prezenta inițiativa. Anunțul nu trebuie prezentat drept confirmarea unei interdicții europene pentru copiii sub o anumită vârstă, deoarece conținutul și forma măsurii nu au fost încă stabilite public.

Până la stabilirea unei abordări comune, proiectele naționale trebuie evaluate în raport cu legislația existentă. Comisia afirmă că protejarea copiilor este obiectivul central, dar urmărește în același timp evitarea fragmentării regulilor aplicabile platformelor în piața unică.

Digital Services Act obligă platformele accesibile minorilor să introducă măsuri adecvate și proporționale pentru protejarea vieții private, a siguranței și a securității acestora. Regulamentul nu stabilește o vârstă minimă unică pentru utilizarea tuturor rețelelor sociale în Uniunea Europeană.

Noutatea acestei evoluții este notificarea oficială a proiectului austriac și deschiderea perioadei de analiză de maximum trei luni. Comisia nu a ajuns încă la o concluzie privind compatibilitatea proiectului cu dreptul UE.

https://2eu.brussels/ro/news/comisia-verifica-proiectul-austriei-care-ar-limita-accesul-copiilor-sub-14-ani-la-social-media

Prim-ministrul interimar al României, Ilie Bolojan, îl va primi pe omologul său din Republica Moldova, Vasile Tofan, pentru discuții despre securitate și proiecte bilaterale

2026-07-28T16:45:42+00:00

Prim-ministrul interimar al României, Ilie Bolojan, va avea joi o întâlnire cu premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, în cadrul primei sale vizite oficiale în România. Discuțiile se vor concentra pe situația de securitate din regiune, având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității și economiei.

Pe agenda întâlnirii se află și accelerarea proiectelor bilaterale, în special în domeniile transporturilor și energiei, pentru a îmbunătăți interconectarea între România și Republica Moldova. Bolojan va reafirma sprijinul României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și va discuta măsuri concrete de asistență și coordonare diplomatică pentru avansarea acestui proces.

Primăria Capitalei atrage atenția asupra importanței menținerii curățeniei pentru a combate problema șobolanilor. Compania Municipală Eco Igienizare are un plan anual de deratizare, dar implicarea cetățenilor este esențială

2026-07-28T16:39:12+00:00

Primăria Capitalei a identificat cauzele proliferării șobolanilor în București și solicită cetățenilor să nu mai arunce gunoaie pe străzi.

Compania Municipală Eco Igienizare a implementat un plan anual de deratizare, care include tratamente în piețe, cimitire și parcări, dar subliniază că deratizarea nu este suficientă fără menținerea curățeniei. Autoritățile au evidențiat că șobolanii sunt atrași de surse de hrană și adăposturi, cum ar fi resturile alimentare lăsate pe stradă și clădirile abandonate. Primăria subliniază că fiecare cetățean are un rol important în gestionarea deșeurilor și igienizarea spațiilor publice.

Salubrizarea este responsabilitatea primăriilor de sector, iar Poliția Locală intervine în caz de nereguli. Lupta împotriva șobolanilor necesită eforturi constante și colaborarea comunității pentru un București mai curat și mai sigur.

Un Airbus A350 a realizat un zbor de test de 24 de ore din Melbourne în Franța. Testul este parte a proiectului Qantas pentru curse ultra-lungi fără escală

2026-07-28T16:28:12+00:00

Airbus a finalizat cu succes un zbor de test-maraton de peste 24 de ore, un A350 modificat având ca destinație Franța, venind din Melbourne.

Acest zbor marchează un moment important în proiectul 'Sunrise' al companiei Qantas, care vizează lansarea celor mai lungi curse comerciale din lume, eliminând escalele între Australia și Europa. Varianta A350-1000ULR, special adaptată, va începe operațiunile în aprilie 2027, conectând Sydney cu Londra. Zborul a durat 24 de ore și 24 de minute, parcurgând 23.075 km, și a fost a doua cea mai urmărită cursă din istoria platformei FlightRadar24.

Qantas a comandat 12 aeronave A350-1000ULR, care vor permite zboruri directe între Australia și destinații precum Londra și New York, cu o durată estimată de aproximativ 20 de ore. Primul avion va intra în serviciu în aprilie 2027, iar compania preconizează că va opera curse ultra-lungi din octombrie 2027.

Primarul Ciucu clarifică: Nu se reintroduc mașinile în Centrul Vechi

2026-07-28T16:27:38+00:00

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a oferit clarificări cu privire la ideea unei parcări în apropierea Centrului Vechi, subliniind că a fost greșit citat în legătură cu reintroducerea mașinilor în zonă.

El a explicat că scopul parcării ar fi să atragă afluență în Centrul Vechi și să susțină activitatea economică pe timpul zilei, nu doar noaptea. Ciucu a menționat că jumătate din Centrul Vechi este în prezent neactiv și a propus un acces limitat la parcarea planificată, care ar implica doar 100 de metri de circulație pe un singur sens, fără posibilitatea de staționare.

Primarul a reafirmat că Primăria nu va readuce traficul în Centrul Vechi, indiferent de existența parcării, subliniind importanța unei soluții de bun simț pentru revitalizarea zonei.

Președintele SANITAS, după discuțiile de la Ministerul Sănătății: Greva din sistemul de sănătate va continua, „în principiu”, și miercuri

2026-07-28T16:25:43+00:00

Președintele Federației Sanitas, Iulian Pope, a declarat marți că greva din sistemul de sănătate va continua „în principiu", și miercuri, după discuțiile cu Ministerul Sănătății pe tema legii salarizării.

Liderul SANITAS a declarat că discuțiile de la Ministerul Sănătății nu au dus la concluzii clare și că mai multe aspecte privind salarizarea personalului medical rămân în analiză. El a susținut că există în continuare riscul unor pierderi de venituri pentru angajați și că un număr important de salariați ar putea rămâne pe „sume tranzitorii”. Potrivit acestuia, întâlnirea a avut un caracter tehnic, fără participarea ministrului Sănătății, astfel că nu au fost luate decizii finale și nu există garanții că revendicările sindicatelor vor fi soluționate.

Pope a făcut apel la partidele politice pentru un guvern cu puteri depline cu care să negocieze și să rezolve problemele din sistemul de sănătate.

Greva generală a fost declanșată ca protest față de proiectul legii salarizării, însă urgențele și cazurile complexe vor fi asigurate pe parcursul protestului.