Lucrările de înlocuire a dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație au fost finalizate, iar constructorul așteaptă ca betoanele turnate să atingă rezistența necesară pentru a permite reluarea traficului în condiții de siguranță.

Autoritățile subliniază că măsura va intra în vigoare după finalizarea verificărilor tehnice.

Lucrările au început la începutul lunii iunie și au impus restricții de circulație pe DN7, un sector intens tranzitat, provocând frecvent coloane de autovehicule.

Temperaturile vor atinge 33° în nord-vest și sud, iar disconfortul termic va fi accentuat. La începutul lunii iulie, se preconizează un nou val de căldură care ar putea aduce temperaturi de peste 35-36°. De asemenea, este în vigoare un cod galben de caniculă, iar disconfortul termic va fi ridicat în zonele afectate. În București, vremea va fi călduroasă, cu condiții de ploi slabe și descărcări electrice în zilele următoare. Indicele temperatură-umezeală va atinge pragul critic, iar instabilitatea atmosferică va crește.

Speculațiile pe internet variază, unii considerând că este o farsă sau o formă de artă performativă, în timp ce alții discută despre motivele financiare din spatele acestei acțiuni. Reacțiile utilizatorilor de pe rețelele sociale au fost mixte, unii glumind despre roboți care cerșesc, iar alții exprimând indignare față de situația în care se află cetățenii. Acest incident subliniază prezența tot mai mare a roboților în societatea chineză, în contextul unei economii în schimbare și al unei populații îmbătrânite.

Zelenski a afirmat că pozițiile adoptate de liderul polonez riscă să afecteze relațiile dintre cele două state și a avertizat că această abordare „se va termina rău”. Potrivit liderului ucrainean, subiectele istorice nu ar trebui să umbrească cooperarea strategică dintre Ucraina și Polonia, mai ales în contextul războiului cu Rusia.

Tensiunile s-au amplificat după ce Nawrocki a decis să îi retragă lui Zelenski cea mai înaltă distincție a Poloniei, invocând nemulțumiri legate de omagierea de către Ucraina a unor formațiuni naționaliste considerate în Polonia responsabile pentru masacre împotriva populației poloneze în timpul războiului.

Donald Tusk a calificat disputa drept o „eroare strategică”

Yoon a fost, de asemenea, condamnat la 30 de ani de închisoare pentru acțiuni provocatoare împotriva Coreei de Nord. Park a convocat o reuniune a Ministerului Justiției pentru a pregăti arestarea personalităților antiguvernamentale și a ordonat cooperarea cu comandamentul legii marțiale. Procurorii au solicitat o pedeapsă de 20 de ani, subliniind abuzul de putere al lui Park și impactul negativ asupra statului de drept. Fostul ministru nu a arătat niciun regret în fața instanței.

Parlamentul European readuce în discuție una dintre cele mai sensibile întrebări fiscale din Uniunea Europeană: cine plătește efectiv taxe într-o economie în care profiturile digitale, capitalul mobil și averile foarte mari pot trece ușor peste granițe. După o misiune la Paris, președintele Subcomisiei pentru chestiuni fiscale, Pasquale Tridico, a cerut o taxă europeană pentru serviciile digitale și un impozit minim armonizat la nivel european pentru persoanele cu averi foarte mari.

Pe scurt

1.Pasquale Tridico cere Comisiei Europene să propună o taxă europeană pentru serviciile digitale, până la un acord global privind taxarea economiei digitale.

2.Franța a introdus în 2019 o taxă pe serviciile digitale ca măsură temporară, în lipsa unui acord internațional privind redistribuirea drepturilor de taxare.

3.Delegația FISC a aflat la Paris că peste 10.000 de rezidenți francezi cu venituri ridicate nu plătesc legal impozit pe venit în Franța.

4.Tridico cere Franței să susțină în Consiliul European un impozit minim armonizat pentru persoanele cu averi foarte mari.

5.Eurodeputații au discutat și efectele acordului „Side-by-Side” privind impozitul minim efectiv de 15% pentru companii, care ridică probleme de concurență între firmele europene și cele americane.

Miza taxei digitale este veche, dar încă nerezolvată. Marile companii digitale pot obține venituri semnificative într-o țară fără să aibă acolo aceeași prezență fizică pe care o presupunea economia tradițională. Din acest motiv, statele au încercat de ani de zile să găsească o formulă prin care profiturile sau serviciile digitale să fie taxate acolo unde sunt create valoare, utilizatori și venituri.

Franța a fost una dintre țările care au mers mai devreme în această direcție. În 2019, a introdus o taxă pe serviciile digitale ca măsură de tranziție, în lipsa unui acord global privind redistribuirea drepturilor de taxare într-o economie digitală și globalizată.

Pasquale Tridico, eurodeputat al grupului The Left din Italia și președinte al Subcomisiei pentru chestiuni fiscale, a spus după misiunea de la Paris că această discuție nu mai trebuie amânată la nivel european. „Cer Comisiei să facă o propunere privind o taxă europeană pentru serviciile digitale, până la un acord la nivel global”, a afirmat el.

Tridico a spus că delegația a fost încurajată să audă că discuția la nivel global este constructivă și că Statele Unite sunt angajate într-o soluție. Formularea este importantă deoarece taxarea economiei digitale a fost, în ultimii ani, una dintre zonele de tensiune dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, mai ales din cauza impactului asupra companiilor americane de tehnologie.

A doua temă ridicată de delegația FISC privește marile averi. Tridico a spus că eurodeputații au aflat, în timpul celor două zile de discuții, că peste 10.000 de rezidenți francezi cu venituri ridicate nu plătesc legal impozit pe venit în Franța. Declarația nu vorbește despre fraudă, ci despre situații în care legislația permite, prin structuri fiscale sau regimuri aplicabile, ca persoane cu venituri mari să nu datoreze impozit pe venit.

Pentru Parlamentul European, această informație intră într-o dezbatere mai largă despre echitate fiscală. Dacă salariații și companiile obișnuite plătesc impozite în țara în care muncesc sau operează, întrebarea politică devine cum pot contribui proporțional și persoanele cu averi foarte mari, ale căror venituri pot proveni din capital, active, companii, dividende sau structuri patrimoniale complexe.

Tridico a cerut Franței să preia inițiativa în Consiliul European pentru introducerea unui impozit minim armonizat la nivel european pentru persoanele cu averi foarte mari. „Cer Franței să preia conducerea și în Consiliul European pentru a se asigura că persoanele cu averi foarte mari își plătesc partea echitabilă”, a spus el.

O astfel de propunere ar fi politic sensibilă. Impozitarea averilor mari atinge direct competențele fiscale ale statelor membre, iar deciziile fiscale la nivelul Uniunii Europene sunt dificil de adoptat. Dar ideea unui minim european urmărește să împiedice competiția între state prin regimuri care permit celor mai bogați contribuabili să își reducă drastic factura fiscală.

A treia temă a misiunii la Paris a fost impozitul minim efectiv de 15% pentru companii, cunoscut în dezbaterea internațională ca parte a Pilonului 2 al reformei fiscale globale. Acest mecanism urmărește să reducă posibilitatea marilor grupuri multinaționale de a-și muta profiturile în jurisdicții cu fiscalitate foarte scăzută.

Tridico a spus că acordul „Side-by-Side” privind rata minimă efectivă de 15% ridică îngrijorări în Franța privind condițiile egale de concurență dintre companiile europene și cele americane. El a cerut simplificarea Pilonului 2, dar și monitorizarea și evaluarea atentă, echitabilă, a modului în care acordul va fi aplicat.

Această parte a discuției este importantă pentru companiile europene. Dacă regulile privind impozitul minim sunt aplicate diferit în Uniunea Europeană și în Statele Unite, firmele pot ajunge să funcționeze în condiții fiscale inegale, chiar dacă obiectivul oficial al reformei este tocmai reducerea competiției fiscale dăunătoare.

Delegația Parlamentului European a fost compusă din Pasquale Tridico, președintele Subcomisiei FISC, Kinga Kollar din grupul PPE, Eero Heinäluoma din grupul S&D, Pierre Pimpie din grupul Patrioți pentru Europa și Pascal Canfin din grupul Renew Europe.

Misiunea de la Paris arată că fiscalitatea rămâne una dintre zonele în care Uniunea Europeană trebuie să aleagă între reguli naționale fragmentate și soluții comune. Taxa digitală, impozitarea marilor averi și aplicarea impozitului minim pentru companii au aceeași miză de fond: cum poate fi păstrată echitatea fiscală într-o economie în care profiturile și capitalul se mișcă mai repede decât legislațiile naționale.

https://2eu.brussels/ro/stiri/pasquale-tridico-cere-ca-gigantii-digitali-si-marile-averi-sa-plateasca-taxe-mai-echitabile-in-europa

Directorul HDE, Stefan Genth, avertizează că eliminarea minijoburilor va duce la distrugerea a sute de mii de locuri de muncă în retail, afectând angajații care nu pot lucra cu normă întreagă din diverse motive. În prezent, minijoburile permit câștiguri de până la 603 euro lunar fără impozit pe venit, dar propunerile ar putea schimba acest lucru.

Aproximativ 800.000 de angajați din retail sunt afectați. Pe lângă minijoburi, reformele includ creșterea vârstei de pensionare și investiții pe piața de capital. Sindicatul Verdi susține eliminarea minijoburilor, argumentând că acestea contribuie la sărăcia în rândul pensionarilor.

Demisia sa a fost influențată de victoria lui Andy Burnham la alegerile parțiale din Makerfield, un rezultat care a evidențiat incapacitatea lui Starmer de a înfrunta partidul Reform. De la preluarea funcției în iulie 2024, Starmer a asistat la o scădere semnificativă a popularității guvernului, iar nemulțumirea față de conducerea sa a crescut. Demisia sa va declanșa o alegere crucială pentru conducerea Partidului Laburist, cu mai mulți deputați din diverse facțiuni pregătindu-se să candideze.

Riscul cel mai mare pentru încrederea în Regimul Democratic este lipsa de claritate, confuzia, incertitudinea, sentimentul ca nu știi cine cu cine joacă și ce joacă. În acest moment, după ziua de duminică, știm ca PNL trece in opoziție, deci în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare din 2028 nu vom mai avea un monopol al AUR pe opoziție și doar o singură alternativă la preluarea viitoarei guvernări.

Un revers al marii coaliții PSD-PNL care a scos totusi țara din criză după prăbușirea de la finalul lui 2021 când aveam un conflict politic total între PNL și USR, simultan cu sute de morți în spitale din cauza pandemiei (am înregistrat atunci cel mai mare mare procent de români care declarau ca țara merge într-o direcție greșită - 90%), a fost eliberarea terenului pentru ascensiunea fulminantă a AUR și a formațiunilor similare SOS și POT (cu 33% vot cumulat la alegerile din 2024). De acum încolo, vom depăși această problemă pentru că PSD și PNL vor fi în relație de adversitate.

Dacă guvernul Veștea va obține învestitura, vom avea o altă claritate. În primul rând vom avea un guvern cu atribuții depline de care România are nevoie ca de aer. În al doilea rând, PSD va fi la guvernare în rol de vioara întâia și va putea să își pună în aplicare viziunea alternativă, adică motivul dărâmării guvernul Bolojan. Și în al treilea rând ne vom lămuri cum joacă AUR.

Dacă guvernul Veștea nu va obține învestitura, putem merge pe scenariul guvern minoritar PSD votat condiționat de PNL (care rămâne în opoziție) cu moratoriu de 6 luni ori guvern minoritar PNL, USR, UDMR, cu PSD în opoziție. Deci tot e bine pentru ca AUR va avea în social-democrați un competitor serios pentru 2028.

Sau, mai probabil după părerea mea, vom ajunge la o alta solutie propusa de președintele Nicușor Dan. Iar în acest scenariu, președintele se poate întări. În cazul respingerii de către Parlament a propunerii Veștea, președintele Nicușor Dan va avea puteri excepționale din cauză că o eventuală a doua respingere a unei propuneri de guvern, activează nucleara alegerilor anticipate. Deci acel viitor guvern va trece.

Și spun asta pentru că acum, oricare ar fi discursul politic al partidelor, alegerile anticipate chiar sunt o nucleară, o catastrofă. Una care face parte din jocul politic democratic, dar o catastrofă pentru țara, pentru economie, pentru firme, pentru veniturile populației.

Niciun partid, cu excepția AUR, nu ar fi avantajat de anticipate. Nici chiar PNL, care ar putea lua ceva mai mult acum decât în decembrie 2024 (dar nu mult mai mult), nu ar fi avantajat pentru că țara ar fi predată pentru 4 ani în mâinile unui AUR care are posibilitatea reală de a-și dubla scorul și de a trece de la statutul de fauritor de regi (king maker), la rege propriu-zis. Cu o reprezentare în Parlament de 40%, președintele va fi nevoit atunci să le acorde dreptul de a forma guvernul. Pentru 4 ani. Până în 2030.

Așa că, să fim optimiști. Într-un fel sau altul, cu un pic de claritate câștigată, vom avea totuși un guvern plin.

Aproape unul din 11 angajați din Uniunea Europeană lucra în 2024 într-o formă de muncă non-standard nedorită, potrivit unui raport Eurofound privind contractele temporare și munca part-time acceptate din lipsa unor alternative mai stabile. Indicatorul analizat de Eurofound acoperă angajații care au contracte temporare pentru că nu găsesc un loc permanent, lucrează part-time pentru că nu găsesc un loc full-time sau se află simultan în ambele situații.

Pe scurt Rata ocupării non-standard involuntare în Uniunea Europeană a scăzut de la 11,2% în 2006 la 8,8% în 2024, după un vârf de 12,7% în 2015.

Aproximativ jumătate dintre angajații temporari din UE au în continuare astfel de contracte involuntar, ceea ce arată că temporaritatea rămâne deseori o soluție impusă, nu aleasă. Diferențele dintre state sunt foarte mari: Italia are cea mai ridicată rată, 18,4%, urmată de Spania, 17%, în timp ce România are cea mai scăzută rată, 1,4%. Femeile, tinerii, lucrătorii cu nivel mai scăzut de educație, non-cetățenii UE, angajații din firme mici și lucrătorii din servicii sunt mai expuși riscului de muncă non-standard nedorită. Eurofound avertizează că, deși situația s-a îmbunătățit, riscul s-a concentrat tot mai mult în anumite sectoare de servicii și în grupuri vulnerabile de pe piața muncii.

Raportul „Constrained flexibility: Involuntary non-standard employment in the European Union” a fost realizat de Carlos Vacas Soriano și Dragoș Adăscăliței și folosește microdate din EU Labour Force Survey pentru perioada 2006, 2024. Eurofound analizează nu doar dacă un angajat are un contract temporar sau lucrează part-time, ci și dacă această situație corespunde preferinței sale sau este acceptată pentru că nu există o opțiune mai bună.

Distincția este esențială pentru politica socială. Munca part-time sau temporară poate fi utilă atunci când este aleasă, de exemplu pentru concilierea vieții profesionale cu responsabilitățile familiale sau pentru intrarea pe piața muncii. Problema apare atunci când lucrătorii suportă costurile flexibilității fără să beneficieze de avantajele ei, prin salarii mai mici, acces redus la formare, protecție socială mai slabă și nesiguranță mai mare a locului de muncă.

La nivelul Uniunii Europene, rata ocupării non-standard involuntare a coborât de la 11,2% în 2006 la 8,8% în 2024. Evoluția nu a fost liniară: indicatorul a crescut până la 12,7% în 2015, pe fondul Marii Recesiuni și al anilor de după criză, apoi a scăzut susținut pe măsură ce piețele muncii s-au consolidat și ponderea contractelor temporare a început să se reducă.

În 2024, aproape două treimi dintre angajații aflați în muncă non-standard involuntară erau lucrători temporari, majoritatea cu normă întreagă. Munca part-time involuntară, în special în rândul angajaților cu contract permanent care ar prefera program full-time, reprezenta mai puțin de o treime din total.

Datele arată că munca temporară rămâne principala componentă a fenomenului. În 2024, angajații temporari involuntari reprezentau 5,4 puncte procentuale din rata totală de 8,8%, adică aproximativ două treimi din total. Angajații care lucrau part-time involuntar contribuiau cu 2,4 puncte procentuale, iar cei aflați simultan în muncă temporară involuntară și part-time involuntar cu aproximativ 1 punct procentual.

Raportul subliniază că aproximativ jumătate dintre angajații temporari din Uniunea Europeană au în continuare aceste contracte involuntar. Această constatare arată că, pentru o parte importantă a forței de muncă europene, contractul temporar nu este o etapă aleasă sau o formă flexibilă convenabilă, ci o soluție acceptată pentru că nu există un contract permanent disponibil.

Diferențele dintre statele membre sunt foarte mari. În 2024, rata ocupării non-standard involuntare depășea 18% în Italia și 17% în Spania, în timp ce cobora sub 2% în România și Lituania. Eurofound descrie o ruptură geografică în care mai multe economii din sudul Europei și state mai vechi ale UE au rate mai ridicate, iar unele state membre mai noi au niveluri mult mai scăzute.

Tabelul comparativ arată că România avea cea mai mică rată din UE, 1,4%, urmată de Lituania, 1,7%, Slovacia, 2,2%, Ungaria, 2,5%, Bulgaria, 2,6%, Estonia, 2,8%, Letonia, 3% și Slovenia, 3,3%. La capătul opus, Italia înregistra 18,4%, Spania 17%, Cipru 15%, Portugalia 13,3%, Finlanda 13,2% și Grecia 12,5%.

Italia și Spania ies în evidență nu doar prin nivelul ridicat al indicatorului, ci și prin tipul de subocupare. În aceste două țări, contribuția angajaților cu contract permanent care lucrează part-time involuntar este foarte mare, 6,2 puncte procentuale în Italia și 4,3 puncte procentuale în Spania, ceea ce indică o problemă de ore insuficiente de muncă, nu doar de contracte temporare.

Raportul arată și cine sunt angajații cel mai des afectați. În 2024, 59% dintre lucrătorii aflați în ocupare non-standard involuntară erau femei, 55% aveau sub 40 de ani, iar două treimi aveau nivel scăzut sau mediu de educație. Aproape 75% dintre acești lucrători erau cetățeni ai țării în care lucrau, ceea ce arată că fenomenul nu este limitat la migrație, deși non-cetățenii sunt suprareprezentați în segmentele mai precare ale pieței muncii.

Profilul profesional confirmă precaritatea. Trei sferturi dintre angajații afectați aveau contracte temporare, aproape jumătate lucrau part-time, 77% aveau o vechime de cel mult patru ani la locul de muncă, iar aproape jumătate lucrau fie în ocupații elementare, fie în vânzări și servicii. Aproape 60% lucrau în companii cu cel mult 50 de angajați, iar aproape jumătate erau concentrați în sănătate, educație, comerț sau hoteluri și restaurante.

Analiza econometrică arată că riscul nu este distribuit întâmplător. În 2024, după controlul altor caracteristici, probabilitatea de a fi în muncă non-standard involuntară era mai mare pentru tineri, femei, lucrători cu educație mai scăzută, non-cetățeni UE, persoane cu mai multe locuri de muncă, angajați din ocupații slab calificate, lucrători agricoli, angajați din firme mici și cei din anumite sectoare de servicii.

Eurofound observă o îmbunătățire reală a condițiilor de pe piața muncii după 2015, nu doar o schimbare statistică în compoziția forței de muncă. Totuși, riscul de ocupare non-standard involuntară s-a concentrat mai puternic în anumite sectoare de servicii, ceea ce arată că îmbunătățirea generală nu a eliminat zonele de vulnerabilitate.

Raportul indică și o dimensiune de gen persistentă. Diferența dintre femei și bărbați este determinată aproape integral de munca part-time involuntară, unde femeile rămân expuse mai mult decât bărbații. Eurofound notează că această situație trebuie citită în legătură cu disponibilitatea și costul serviciilor de îngrijire, concediile parentale și distribuția responsabilităților familiale.

Concluzia raportului este că scăderea ratei europene nu elimină nevoia de intervenții țintite. Rămân probleme persistente în economiile mediteraneene, în sectoare specifice de servicii, în firme mici și pentru grupurile vulnerabile, iar politicile publice trebuie să țină cont nu doar de numărul contractelor temporare sau part-time, ci de măsura în care aceste forme de muncă sunt alese sau impuse de lipsa alternativelor.

https://2eu.brussels/ro/stiri/eurofound-arata-ca-aproape-unul-din-11-angajati-din-uniunea-europeana-lucreaza-in-forme-de-munca-nedorite

Pe scurt

Parlamentul European a aprobat acordul cu Consiliul privind noile reguli de circularitate pentru sectorul auto cu 437 de voturi pentru, 112 împotrivă și 20 de abțineri. Vehiculele noi vor trebui proiectate astfel încât cât mai multe piese și componente să poată fi îndepărtate ușor pentru reutilizare, reciclare sau recuperare. Plasticul folosit în fiecare nou tip de vehicul va trebui să conțină minimum 15% plastic reciclat în șase ani și 25% în zece ani. Vehiculele declarate neapte pentru circulație nu vor mai putea fi exportate, o măsură gândită să reducă fenomenul mașinilor „dispărute” și dezmembrările ilegale.

Noile reguli acoperă întregul ciclu de viață al vehiculului. Asta înseamnă că responsabilitatea nu începe abia când mașina devine deșeu, ci din momentul în care este proiectată. Constructorii vor trebui să ia în calcul, încă din design, dacă piesele pot fi scoase ușor, dacă materialele pot fi recuperate și dacă vehiculul poate intra într-un circuit de reutilizare și reciclare mai eficient.

Pentru consumatori, schimbarea poate părea tehnică, dar are efecte directe asupra pieței. O mașină proiectată mai bine pentru demontare poate însemna mai multe piese recuperabile, mai puține materiale pierdute, costuri mai mici de tratare la finalul vieții și o dependență mai redusă de materii prime noi. Pentru industrie, regula împinge sectorul auto spre o economie circulară în care valoarea materialelor nu se pierde după prima utilizare.

Una dintre schimbările importante privește plasticul. În fiecare nou tip de vehicul, plasticul folosit va trebui să conțină minimum 15% plastic reciclat în termen de șase ani și 25% în termen de zece ani. Cel puțin 20% din acest plastic reciclat va trebui să provină din vehicule scoase din uz sau din piese folosite, ceea ce introduce un element de circuit închis în sectorul auto.

Această cerință este importantă deoarece mașinile moderne folosesc cantități mari de plastic în interior, caroserie, elemente tehnice și componente auxiliare. Dacă materialele recuperate din vehicule vechi pot fi reintroduse în vehicule noi, presiunea asupra materiilor prime scade, iar reciclarea devine parte a lanțului industrial, nu doar o operațiune de gestionare a deșeurilor.

Comisia Europeană va putea introduce în viitor ținte și pentru alte materiale, pe baza unor studii de fezabilitate. Printre materialele menționate se află oțelul reciclat, aluminiul, magneziul și materiile prime critice. Această posibilitate contează deoarece vehiculele, mai ales cele electrice, includ tot mai multe materiale cu valoare strategică pentru industrie, baterii, electronică și tranziția verde.

Regulile schimbă și modul în care vor fi tratate vehiculele second-hand vândute în interiorul Uniunii Europene. Atunci când o firmă vinde un vehicul folosit, va trebui să existe o evaluare care arată că acesta nu este un vehicul scos din uz sau, alternativ, un certificat de inspecție tehnică valabil. Pentru vânzările între persoane private, aceste documente vor fi cerute doar dacă vehiculul este declarat pierdere economică totală sau dacă tranzacția se face exclusiv printr-o platformă online.

Această distincție încearcă să reducă birocrația pentru cetățeni, dar să controleze mai bine tranzacțiile comerciale și online, unde riscul ca vehiculele foarte deteriorate să fie prezentate ca mașini second-hand utilizabile poate fi mai mare. În practică, regula urmărește să facă diferența între o mașină folosită care poate circula și un vehicul care ar trebui tratat ca deșeu.

Un alt element central este responsabilitatea extinsă a producătorilor. La trei ani după intrarea în vigoare a noilor reguli, producătorii vor trebui să acopere costurile colectării și tratării vehiculelor ajunse la finalul vieții oriunde în Uniunea Europeană. Aceasta mută o parte a responsabilității financiare spre cei care pun vehiculele pe piață, nu doar spre proprietari, autorități locale sau operatori de dezmembrări.

Măsura poate schimba comportamentul industriei. Dacă producătorii suportă costuri legate de tratarea vehiculului la finalul vieții, au un stimulent mai puternic să proiecteze mașini mai ușor de demontat și reciclat. Într-o economie circulară, costul de la finalul ciclului de viață devine parte a deciziei de design de la început.

Exportul vehiculelor nefuncționale va fi, de asemenea, restricționat. Legea interzice exportul vehiculelor declarate neapte pentru circulație, iar această interdicție se va aplica la cinci ani după intrarea în vigoare a regulamentului. Scopul este combaterea fenomenului vehiculelor „dispărute” și prevenirea tratării ilegale sau a dezmembrării în afara circuitelor controlate.

Această prevedere are și o dimensiune internațională. Unele vehicule foarte vechi, avariate sau nefuncționale pot părăsi UE ca exporturi second-hand, deși în practică ajung să fie folosite sau dezmembrate în condiții slabe de mediu și siguranță. Prin interdicția pentru vehiculele neapte de circulație, Uniunea încearcă să evite transferul problemei către alte țări.

Coraportorii Jens Gieseke, din Grupul Partidului Popular European, pentru Comisia pentru mediu, și Paulius Saudargas, tot din Grupul Partidului Popular European, pentru Comisia pentru piața internă, au spus că noile reguli reprezintă pași importanți pentru tranziția sectorului auto către economia circulară. În declarația lor comună, ei au afirmat că legislația avansează securitatea resurselor, protejează mediul și susține sustenabilitatea, dar introduce ținte realiste, mai puțină birocrație și concurență mai echitabilă.

Sectorul auto european are o dimensiune industrială majoră. În 2023, în Uniunea Europeană au fost fabricate 14,8 milioane de autovehicule, iar 12,4 milioane au fost înmatriculate. În același timp, numărul foarte mare de vehicule aflate deja pe drumuri arată de ce regulile privind sfârșitul vieții nu sunt marginale. Fiecare mașină scoasă din uz conține materiale care pot fi pierdute, recuperate sau folosite din nou.

Noile reguli trebuie aprobate formal de Consiliu înainte de intrarea în vigoare. Aplicarea va începe la 24 de luni după intrarea în vigoare a regulamentului, iar unele obligații vor avea termene mai lungi, inclusiv responsabilitatea extinsă a producătorilor și interdicția de export pentru vehiculele neapte circulației.

Pentru industria auto, dosarul vine într-un moment în care sectorul este presat simultan de electrificare, concurență globală, costuri ridicate, acces la materii prime și obiective climatice. Pentru cetățeni, miza este mai simplă: mașinile viitorului trebuie să fie mai ușor de reparat, demontat și reciclat, iar vehiculele care nu mai pot circula nu trebuie să dispară din registre sau să fie exportate ca problemă de mediu în altă parte.

https://2eu.brussels/ro/stiri/pasquale-tridico-cere-ca-gigantii-digitali-si-marile-averi-sa-plateasca-taxe-mai-echitabile-in-europa

Actualul focar de Ebola din Republica Democrată Congo și Uganda ar putea deveni un moment decisiv pentru noua agendă a Uniunii Europene privind reziliența sanitară globală, susține Cosima Lenz într-o analiză publicată de CEPS. Miza nu este doar dacă UE poate trimite bani sau echipamente, ci dacă poate coordona parteneri, sprijini sistemele locale de sănătate și combate neîncrederea și dezinformarea într-o criză în care fiecare întârziere poate însemna noi lanțuri de transmitere.

Pe scurt Actualul focar de Ebola a depășit 670 de cazuri confirmate, în principal în Republica Democrată Congo, dar și în Uganda. Peste 135 de decese au fost confirmate, însă analiza CEPS avertizează că cifrele pot reprezenta doar o imagine parțială. Focarul implică o variantă fără vaccin sau tratament eficient, potrivit analizei. Reducerea finanțării americane pentru sănătate globală în 2025 a slăbit supravegherea, testarea, logistica și capacitatea de răspuns în mai multe țări. CEPS spune că Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că inițiativa sa de reziliență sanitară globală poate funcționa în practică, nu doar ca document strategic.

Republica Democrată Congo a mai trecut prin numeroase focare de Ebola de la identificarea virusului în 1976, inclusiv epidemia din 2018-2020, care a provocat peste 2.200 de decese. Actualul focar, declarat de Organizația Mondială a Sănătății urgență de sănătate publică de interes internațional la 17 mai, ridică însă probleme diferite.

Analiza CEPS arată că epidemia a depășit 670 de cazuri confirmate, în principal în Republica Democrată Congo, dar și în Uganda, cu îngrijorări tot mai mari privind o posibilă extindere spre Sudanul de Sud. Peste 135 de decese au fost confirmate, dar bilanțul poate fi incomplet din cauza dificultăților persistente de supraveghere, testare și raportare.

Focarul este îngrijorător nu doar din cauza bolii, ci și din cauza contextului în care se desfășoară. Potrivit analizei, varianta implicată nu are vaccin sau tratament eficient, iar sistemele de sănătate din regiune trebuie să răspundă într-un moment în care sprijinul internațional tradițional este mai slab.

CEPS leagă vulnerabilitatea actuală de reducerea substanțială a finanțării americane pentru sănătate globală în 2025. Timp de decenii, sprijinul Statelor Unite a susținut supravegherea epidemiologică, laboratoare, logistică, formarea personalului și mecanismele de răspuns la urgențe. Tăierile au eliminat personal-cheie, inclusiv o echipă specializată pentru răspuns la Ebola.

Într-un focar de Ebola, capacitatea de a identifica rapid cazurile, de a urmări contactele și de a convinge comunitățile să coopereze este decisivă. Dacă aceste mecanisme sunt slăbite, izolarea și urmărirea cazurilor devin mult mai dificile, iar boala se poate răspândi înainte ca autoritățile să aibă o imagine clară a situației.

Analiza citează avertismente potrivit cărora tăierile de finanțare au lăsat regiunea „periculos de expusă”, cu unități medicale care nu au suficient echipament de protecție sau capacitate de supraveghere. În astfel de condiții, răspunsul la epidemie nu depinde doar de tratamente, ci de funcționarea elementară a sistemului de sănătate.

Pentru Uniunea Europeană, acest focar devine un test al propriei agende de sănătate globală. După pandemia de COVID-19, UE a încercat să se prezinte ca un actor mai puternic în sănătatea globală, inclusiv prin Inițiativa pentru reziliență sanitară globală.

Această inițiativă pune accent pe sisteme de sănătate conduse de țările partenere, pregătire și răspuns la crize, diversificarea lanțurilor de aprovizionare și a capacităților de producție, încrederea în știință și o arhitectură globală de sănătate mai coerentă. CEPS notează că aceste obiective se potrivesc exact cu vulnerabilitățile scoase la iveală de actualul focar de Ebola.

UE a oferit deja sprijin financiar și tehnic pentru răspunsul la epidemie și a investit în ultimii ani în capacitatea africană de supraveghere, cercetare și pregătire, inclusiv în cercetare privind Ebola și în supravegherea apelor uzate. Pentru CEPS, aceste investiții sunt o expresie practică a obiectivelor europene, dar și un semn că așteptările față de UE cresc pe măsură ce alți donatori se retrag.

Prima mare provocare este coordonarea. În crize sanitare, banii nu sunt suficienți dacă actorii internaționali, autoritățile locale, organizațiile umanitare și instituțiile de sănătate nu știu clar cine face ce, cine decide și cum sunt împărțite responsabilitățile. Analiza arată că Statele Unite au fost mult timp principalul actor capabil să convoace și să coordoneze răspunsuri de acest tip, dar retragerea lor a afectat credibilitatea și capacitatea de coordonare.

CEPS notează că UE s-a definit deja ca facilitator și actor de coordonare în Strategia globală de sănătate din 2022 și în Inițiativa pentru reziliență sanitară globală. Dar formularea unei ambiții într-un document strategic nu înseamnă automat capacitatea de a o livra într-o urgență, în teren, cu actori multipli și resurse limitate.

A doua provocare este dezinformarea. În focarele de Ebola, neîncrederea în autorități, teoriile false despre originea bolii și suspiciunile față de actorii externi pot bloca testarea, izolarea, urmărirea contactelor și tratamentul. Dacă oamenii nu cred că boala există sau cred că intervențiile medicale sunt periculoase, răspunsul sanitar poate eșua chiar și atunci când există resurse.

Analiza amintește că Organizația Mondială a Sănătății a identificat dezinformarea ca o amenințare majoră pentru sănătatea globală. Pandemia a arătat cât de repede poate fi erodată încrederea publică, iar Ebola depinde în mod special de cooperarea comunităților, pentru că identificarea și izolarea rapidă a cazurilor sunt esențiale.

CEPS observă că inițiativa europeană privind reziliența sanitară recunoaște importanța încrederii în știință și a combaterii informațiilor false. Totuși, analiza spune că documentul oferă puține detalii despre mecanismele concrete prin care UE va sprijini comunicarea publică, actorii locali și combaterea dezinformării în timpul urgențelor sanitare.

Pentru ca reziliența să funcționeze în practică, UE trebuie să meargă dincolo de declarații. Asta înseamnă sprijin pentru comunicare locală credibilă, implicarea liderilor comunitari, consolidarea capacității autorităților sanitare de a explica riscurile și intervențiile, precum și pregătirea acestor mecanisme înainte ca o criză să izbucnească.

Analiza insistă că întrebarea nu este dacă UE poate înlocui Statele Unite sau dacă poate deveni cel mai mare donator global în sănătate. Testul real este dacă UE poate operaționaliza propria viziune: coordonare între parteneri, sprijin pentru prioritățile stabilite de țările afectate, încredere cu comunitățile și acoperirea rapidă a golurilor critice în supraveghere și răspuns.

Această abordare cere flexibilitate. Cadrele de dezvoltare pe termen lung sunt importante, dar într-un focar acut este nevoie de decizii rapide, sprijin adaptat la teren și capacitatea de a răspunde când sistemele sunt sub presiune.

Concluzia CEPS este că reziliența sanitară nu va fi măsurată prin strategiile publicate de guverne, ci prin capacitatea lor de a acționa când apar focare precum Ebola. Pentru Uniunea Europeană, întrebarea este dacă poate transforma viziunea sa despre reziliență într-o realitate tangibilă.

https://2eu.brussels/ro/news-articles/ceps-spune-ca-focarul-de-ebola-testeaza-capacitatea-uniunii-europene-de-a-construi-rezilienta-sanitara-globala

El a avertizat că Rusia încearcă să atragă Belarusul în conflict, menţionând că există staţii de releu ruseşti pe teritoriul belarus care ameninţă Ucraina. Zelenski a insistat asupra demontării acestor instalaţii, afirmând că, dacă Lukaşenko nu le va opri, Ucraina va acţiona. Această situaţie subliniază tensiunile continue în regiune şi complexitatea relaţiilor dintre Ucraina, Belarus şi Rusia.

Una dintre cele mai controversate măsuri este eliminarea pensiei la 63 de ani pentru cei cu 45 de ani de contribuții, afectând în special muncitorii din meserii fizice. Cei care aleg pensionarea anticipată vor suporta penalizări financiare considerabile.

De asemenea, vârsta de pensionare ar putea fi legată de speranța de viață, crescând treptat până la 70 de ani. O nouă componentă de pensie bazată pe investiții ar putea fi introdusă din 2028, iar reformele vizează și minijoburile, impunând contribuții sociale suplimentare.

Funcționarii publici nu vor fi integrați în sistemul public de pensii, dar se discută despre corelarea pensiilor acestora cu cele din sistemul public. Aceste schimbări ar putea avea efecte semnificative asupra generațiilor actuale și viitoare.

Audierea miniștrilor propuși va începe la ora 12:00 și se va desfășura pe parcursul întregii zile. Comisiile de specialitate trebuie să finalizeze audierile până la ora 21:00, urmând ca la ora 21:30 să înceapă ședința comună a Parlamentului pentru dezbaterea și votul de învestitură.

Programul audierilor miniștrilor propuși

Primii care vor intra în fața parlamentarilor sunt:

Florin-Ionuț Barbu – Agricultură și Dezvoltare Rurală;

Romeo-Daniel Lungu – Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație;

Bogdan-Gruia Ivan – Energie.

În intervalul 13:30 – 15:00 sunt programate audierile pentru:

Sorin-Mihai Cîmpeanu – Apărare Națională;

Cristian-Ovidiu-Cătălin Pistol – Transporturi și Infrastructură;

Alexandru Nazare – Finanțe.

De la ora 15:00 vor fi audiați:

Ștefan-Radu Oprea – Secretariatul General al Guvernului;

Monica-Cristina Anisie – Educație și Cercetare;

Marian Aurelian Bârgău – Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism.

Între orele 16:30 și 18:00 sunt programați:

Eduard-Tatian Mititelu – ministru delegat pentru Transformare Digitală;

Alexandru-Mihai Ghigiu – Mediu, Ape și Păduri;

Radu Marinescu – Justiție.

Începând cu ora 18:00 vor fi audiați:

Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne;

Florin-Alexandru Zaharia – Investiții și Proiecte Europene;

Alexandru Florin Rogobete – Sănătate.

Ultima serie de audieri este programată între orele 19:30 și 21:00:

Ioan Vulpescu – Cultură;

Petre-Florin Manole – Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială;

Luca-Alexandru Niculescu – Afaceri Externe.

Peiu a respins zvonurile conform cărora unii parlamentari AUR ar putea susține noul Executiv, afirmând că aceste informații sunt doar speculații menite să creeze confuzie.

„În plenul Parlamentului nu intrăm în sală, nu votăm guvernul. Din câte știu eu, nu va vota niciun parlamentar AUR. Sunt niște zvonuri aruncate pe piață”, a declarat Peiu la Digi24.

El a explicat că AUR nu are motive să susțină un guvern pe care îl consideră similar cu cel demis prin moțiune de cenzură, subliniind că votul ar genera nemulțumiri în rândul alegătorilor partidului.

Peiu a avertizat că o astfel de susținere ar dezamăgi mulți dintre votanții AUR, reafirmând poziția partidului de a nu sprijini actuala formulă guvernamentală.

Citește și:

Petrișor Peiu susține că Nicușor Dan și PSD pun presiune pe AUR să voteze învestirea guvernului Veștea: „Ar aduce prăbușirea partidului”

Cealaltă fiică a femeii, o adolescentă de 19 ani, a descoperit scena la întoarcerea acasă și a sunat imediat la urgențe, însă paramedicii nu au reușit să o salveze pe fată.

Mihaela, femeia de 40 de ani, locuia singură cu cele două fiice după despărțirea de soț.

Poliția, condusă de procurorul Roberto Furlan, investighează circumstanțele incidentului, iar vecinii o descriu pe Mihaela ca fiind o femeie bună, dar afectată de separare. Aceștia afirmă că, în ciuda eforturilor de a merge mai departe, femeia nu reușea să depășească urerea emoțională.

Potrivit liberalilor ședința a fost suspendată la cererea membrilor PNL, din cauza „ unui viciu care poate atrage neconstituționalitatea procedurii de învestire a Guvernului”.

„Înscrierea în dreptul prim-ministrului desemnat a denumirii „PNL” ca apartenență politică este falsă, abuzivă și afectează grav componența politică a Guvernului. Reamintim că PNL a decis să nu participe la nicio guvernare împreună cu PSD și nici nu a nominalizat vreun membru al partidului pentru a face parte din guvernul propus de premierul desemnat Adrian Veștea. Am constatat astfel că, prin depunerea listei guvernului în forma prezentată, sunt încălcate cel puțin două decizii ale CCR: Decizia nr. 85/2018 și Decizia CCR nr. 67/2021”, arată comunicatul PNL.

Pentru ca lista membrilor guvernului propus să fie constituțională, susțin liberalii conduși de Ilie Bolojan, din această listă trebuie exclusă denumirea „PNL”.

Ședința BPR urma să fie reluată și, potrivit surselor citate de presa din România, se vrea ca audierile miniștrilor să aibă loc între 12 și 21.00, iar plenul reunit pentru dezbateri și votul de învestitură să înceapă de la ora 21.30.

Cel mai grav atac a avut loc vineri seara, când un SUV a deschis focul asupra unui grup de persoane, rănind 12 oameni.

Președintele Donald Trump a criticat conducerea statului Illinois, cerând desfășurarea armatei pentru a combate criminalitatea, o propunere respinsă de guvernatorul JB Pritzker.

Primarul Chicago, Brandon Johnson, a condamnat violențele și a promis că autorii vor fi trași la răspundere.

Deși statisticile arată o ușoară creștere a incidentelor armate comparativ cu anul trecut, rata generală a infracțiunilor violente a scăzut în Chicago în ultimii ani. Un studiu a arătat că desfășurarea Gărzii Naționale în Washington nu a avut un impact semnificativ asupra reducerii criminalității violente.

Diferența dintre cei doi candidați este mai mică decât anticipau sondajele, iar rezultatul final va fi confirmat în zilele următoare.

De la Espriella, lider al mișcării Defensores de la Patria, a promis să transforme Columbia într-o „patrie a miracolelor”, având un plan de guvernare axat pe siguranță, educație și combaterea corupției. De asemenea, a fost susținut de lideri internaționali, inclusiv Donald Trump.

De la Espriella a reușit să atragă un electorat divers, promițând o relație strânsă cu Statele Unite pentru a combate criminalitatea și narcoterorismul.

Ședința Birourilor Permanente Reunite (BPR) ale Camerei Deputaților și Senatului a început luni, de la ora 10.00, pentru a stabili programul audierilor miniștrilor și ordinea de zi a plenului reunit, în schimb aceasta a trebuit să fie suspendată.

Ordinea de zi este blocată temporar pentru că PNL se opune listei de miniștri și cere să fie scoasă sigla partidului din dreptul miniștrilor propuși de Adrian Veștea, susțin sursele Digi24 și HotNews.ro.

Audierile miniștrilor Guvernului Adrian Veștea ar fi urmat să înceapă la ora 12.00, în timp ce premierul desemnat și PSD ar fi vrut ca votul în plenul reunit al Parlamentului pentru cabinetul său să înceapă luni de la ora 17.00, susțin surse citate de Digi24, G4Media și Hotnews.

Amintim că Adrian Veștea a depus duminică seară programul de guvernare și lista miniștrilor. Acesta are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit. 

Noul Guvern a stabilit cinci priorități imediate, inclusiv stabilitate politică, atragerea fondurilor europene și securitate națională. Componența Cabinetului include miniștri din PNL, PSD și independenți, fiecare având atribuții specifice în diverse domenii.

Componența cabinetului:

Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL)

Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD)

Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)

Diana Morar – vicepremier (independent)

Luca Niculescu – ministru de Externe (independent)

Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent)

Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent)

Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD)

Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL)

Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent)

Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)

Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD)

Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)

Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL)

Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD)

Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD)

Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (n.r. susținut de PNL, actual director al Companiei de Drumuri – CNAIR)

Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD)

Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)

Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD)

Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD)

În urma unei sesiuni de discuții desfășurate în Elveția, Araghchi a menționat că medierea Pakistanului și Qatarului a facilitat progrese semnificative în vederea încheierii conflictului din Liban. El a subliniat că exporturile de petrol și produse petrochimice nu mai sunt restricționate, iar blocada a fost ridicată.

De asemenea, au fost deblocate anumite active înghețate, iar Iranul a lansat un plan major de reconstrucție și dezvoltare.

„Nicușor! Te-am susținut ca să lupți alături de noi împotriva lor.

Contra pesediștilor, ale căror tentacule sufocă toate instituțiile și companiile de stat, care sunt corupți până în măduva oaselor și sunt incurabili, care au construit un sistem ce sufocă România și o ține pe loc.

Contra auriștilor și șoșocarilor, criptocomuniști, antidemocrați, antieuropeni, cu un discurs bazat pe minciună, ură și violență și înclinați să impună un regim iliberal și să ducă România din nou sub influența rusească.

Contra securiștilor care vor să controleze deciziile în statul român fără să răspundă pentru dezastrul pe care îl provoacă prin nefăcutele acoperiților care le ascultă comenzile din interes sau din frică.

Contra rețelei de complicități a magistraților corupți din sistemul de justiție, care controlează CSM și cele mai importante poziții de conducere.

Ce faci tu de un an de zile? Nu numai că nu ai mișcat un deget împotriva lor, dar te-ai aliat cu ei și vrei să conduci alături de ei. Asta se cheamă trădare. Trădarea oamenilor care au crezut în tine și te-au votat ca să devii președintele României.

Nu ai făcut nimic ca să oprești ungerea lui Savonea ca președinte al ÎCCJ. Le-ai numit procurorii-șefi și adjuncții cât ai zice pește. Ai păstrat aceiași oameni în fruntea serviciilor, deși era evident pentru orice om cu un minim de bun-simț că schimbarea lor este vitală și că nu se poate face nicio reformă a serviciilor atât timp cât ei rămân la butoane. Ai tăcut complice la toate mizeriile care s-au întâmplat de când ești președinte. Ai „șobolănit” pe ascuns cu PSD ca să dărâmi guvernul Bolojan și vrei acum să fie învestit un guvern bazat pe voturile pesediștilor, șoșocarilor, georgiștilor și auriștilor.

Pe mine nu mă mai reprezinți. Să nu te miri dacă voi ajunge să te consider, în curând, cea mai mare amenințare pentru democrația din România. Și că voi acționa în consecință. Adică voi începe să susțin necesitatea demiterii tale din funcția pe care ai ajuns să o ocupi mințindu-ne pe noi, oamenii de bună-credință din România” ,se arată în mesajul postat de Ludovic Orban pe pagina de Facebook.

Explozia a avut loc în timpul reluării operațiunilor la instalația Barzan, care furnizează gaze pentru consumul intern. Compania de stat QatarEnergy a anunțat că deflagrația a fost urmată de un incendiu, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a controla situația.

Martori au relatat că explozia a fost auzită inclusiv în capitala Doha, iar de la zeci de kilometri distanță puteau fi observate flăcări și coloane de fum ridicându-se deasupra complexului industrial.

Operațiunile de căutare a persoanelor dispărute continuă.

„Partidul Național Liberal nu este parte a acestui Guvern și nu își asumă responsabilitatea politică pentru programul de guvernare propus”. Formațiunea a subliniat că „persoanele care figurează pe lista de miniștri se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare ale PNL”.

Poziția PNL vine în contextul conflictului intern generat de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru și de demersurile acestuia de a forma un cabinet fără sprijinul oficial al conducerii partidului.

Premierul desemnat Adrian Veștea a transmis duminică Parlamentului lista miniștrilor propuși și programul de guvernare al viitorului Cabinet. În echipa guvernamentală prezentată de acesta se regăsesc și mai mulți membri ai PNL: Alina Gorghiu, propusă pentru funcția de vicepremier, Monica Anisie la Ministerul Educației și Cercetării, Eduard Mititelu ca ministru delegat pentru Digitalizare, Sorin Cîmpeanu la Ministerul Apărării Naționale și Cristian Pistol la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Tot duminică, Congresul Extraordinar al PNL a adoptat o rezoluție prin care stabilește că orice membru al partidului care participă la formarea unui guvern împreună cu PSD riscă excluderea din formațiune.

Viceprim-ministrul ucrainean Oleksii Kuleba a anunțat că un bucătar de 58 de ani, de naționalitate egipteană, a fost ucis în urma atacului, în timp ce opt membri ai echipajului au fost salvați. Cargoul, identificat ca fiind Victress, un vas turcesc de marfă uscată, transporta un echipaj format din cetățeni ai Egiptului, Turciei și Indiei.

Marina ucraineană a raportat, de asemenea, că alte două nave sub pavilion Belize și Palau au fost atacate în aceeași noapte, fără a se înregistra victime.