Informat.ro

PNL și USR au convenit să continue guvernarea fără PSD, preluând responsabilitățile ministerelor vacante. Consultări cu UDMR și grupul minorităților vor avea loc miercuri

2026-04-21T14:59:59+00:00

Ilie Bolojan, liderul PNL, și Dominic Fritz, liderul USR, au convenit marți să asigure guvernarea României fără PSD, în urma retragerii miniștrilor acestui partid.

Bolojan a declarat că miniștrii titulari din Executiv vor prelua responsabilitatea ministerelor vacante, asigurând funcționarea normală a guvernului și promovarea proiectelor esențiale, inclusiv absorbția fondurilor europene pentru infrastructură și reforme.

Fritz a subliniat că PNL și USR au obținut mai multe voturi la alegerile parlamentare decât PSD, subliniind că visul PSD de a controla soarta țării este o iluzie.

Consultările cu UDMR și grupul minorităților vor avea loc miercuri, în paralel cu discuțiile de la Cotroceni, pentru a discuta despre formarea unui guvern minoritar.

Administrația Prezidențială a anunțat programul consultărilor cu toate partidele implicate.

UE pregătește la Bruxelles reuniunea pentru returnarea copiilor ucraineni deportați de Rusia

2026-04-21T14:59:31+00:00

Uniunea Europeană, Ucraina și Canada vor co-găzdui pe 11 mai, la Bruxelles, o reuniune la nivel înalt a Coaliției Internaționale pentru Reîntoarcerea Copiilor Ucraineni, menită să sprijine identificarea, returnarea și reintegrarea copiilor ucraineni transferați forțat de Rusia și să intensifice tragerea la răspundere a celor responsabili. Pe scurt Reuniunea la nivel înalt a Coaliției Internaționale pentru Reîntoarcerea Copiilor Ucraineni va avea loc pe 11 mai, la Bruxelles. Pe partea UE, reuniunea va fi co-găzduită de Kaja Kallas și Marta Kos, alături de ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha și de ministra canadiană de externe Anita Anand. Participanții vor discuta sprijinirea Ucrainei pentru identificarea, returnarea și reintegrarea copiilor, precum și măsuri pentru tragerea la răspundere a Rusiei. Partenerii vor analiza și modalități de intensificare a sancțiunilor coordonate împotriva celor responsabili pentru aceste crime. Potrivit autorităților ucrainene, peste 20.000 de copii ucraineni au fost deportați ilegal și transferați forțat în Rusia și în teritoriile ocupate temporar de la începutul invaziei la scară largă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană va co-găzdui, împreună cu Ucraina și Canada, o reuniune la nivel înalt a Coaliției Internaționale pentru Reîntoarcerea Copiilor Ucraineni pe 11 mai, la Bruxelles. Potrivit Comisiei, întâlnirea are ca obiectiv sprijinirea eforturilor Ucrainei de a identifica, readuce acasă și reintegra copiii ucraineni transferați forțat de Rusia, precum și asigurarea răspunderii pentru crimele comise. Pe partea Uniunii Europene, reuniunea va fi co-găzduită de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei, Kaja Kallas, și de comisara pentru extindere, Marta Kos. Lor li se vor alătura ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, și ministra canadiană de externe, Anita Anand. Comisia precizează că participanții vor discuta modalități de a sprijini activitatea Ucrainei pentru identificarea, returnarea și reintegrarea copiilor, în paralel cu tragerea la răspundere a Rusiei pentru aceste fapte. Pe agenda reuniunii figurează și modalități de intensificare a sancțiunilor coordonate împotriva celor responsabili pentru aceste crime. În paralel, partenerii vor discuta și recomandările pregătite de societatea civilă și de comunitatea de experți în cadrul Civil Society Expert Day, care va avea loc la Kiev pe 30 aprilie. Într-o declarație inclusă în comunicatul Comisiei, Ursula von der Leyen a legat reuniunea de tema justiției și a reîntoarcerii fiecărui copil. „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a costat mai mult decât teritorii și vieți, a furat copilării. Peste 20.000 de copii ucraineni au fost luați cu forța din familiile lor, din casele lor. Pe 11 mai, împreună cu Ucraina și Canada, vom aduce lumea împreună pentru a cere dreptate. Vom lucra împreună pentru a găsi fiecare copil, pentru a-i readuce în casele lor și pentru a ne asigura că cei responsabili suportă consecințele. Acești copii sunt viitorul Ucrainei și nu ne vom opri până când fiecare copil nu va fi returnat”, a declarat președinta Comisiei Europene. Potrivit autorităților ucrainene, peste 20.000 de copii ucraineni au fost deportați ilegal și transferați forțat în Rusia și în teritoriile ocupate temporar de la începutul invaziei ruse la scară largă. Comisia afirmă că această situație, combinată cu eforturile sistematice ale Rusiei de a le ascunde identitatea și locul unde se află, impune un sprijin internațional susținut. Instituția subliniază, de asemenea, că este esențial ca autorii acestor încălcări grave ale dreptului internațional umanitar să fie trași la răspundere. Reuniunea de la Bruxelles a fost anunțată inițial de Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii din 2025. Potrivit Comisiei, întâlnirea are misiunea clară de a readuce acasă toți copiii ucraineni luați ilegal de Rusia, de a-i ajuta să se reintegreze în familiile, cultura și societatea lor și de a asigura răspunderea Rusiei pentru acțiunile sale. Coaliția Internațională pentru Reîntoarcerea Copiilor Ucraineni a fost lansată la Kiev în februarie 2024 și este co-prezidată de Ucraina și Canada, Uniunea Europeană devenind membru cu drepturi depline în septembrie 2025. Coaliția reunește 47 de state și organizații internaționale și funcționează ca o platformă de coordonare a eforturilor diplomatice, umanitare, juridice și informaționale ale guvernelor care lucrează împreună cu Ucraina pentru a aborda problema deportării copiilor.

https://2eu.brussels/ro/stiri/ue-pregateste-la-bruxelles-reuniunea-pentru-returnarea-copiilor-ucraineni-deportati-de-rusia

Christine Lagarde avertizează că noul șoc energetic poate reaprinde inflația și cere guvernelor UE sprijin fiscal țintit

2026-04-21T14:56:31+00:00

Christine Lagarde a avertizat luni că noul șoc energetic provocat de conflictul care a închis Strâmtoarea Hormuz riscă să împingă din nou în sus inflația și să frâneze creșterea în zona euro, în timp ce Banca Centrală Europeană încă strânge informații pentru a calibra răspunsul de politică monetară. Pe scurt BCE spune că toate scenariile publicate în martie, de bază, advers și sever, indicau inflație mai mare și creștere mai slabă decât se anticipa în decembrie, pe fondul unor prețuri mai ridicate la energie.

Pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global, însă Lagarde spune că piețele par să mizeze încă pe o perturbare de scurtă durată.

BCE afirmă că două necunoscute sunt decisive pentru răspunsul monetar, durata perturbării și transmiterea creșterii prețurilor la energie în inflația de bază.

Lagarde avertizează că măsurile fiscale largi, precum plafonările sau reducerile generale de taxe, pot reduce inflația pe termen scurt, dar pot distorsiona semnalul de preț și prelungi ulterior presiunile inflaționiste.

Mesajul BCE către guverne este că sprijinul trebuie să fie temporar, țintit și să păstreze semnalul de preț, pentru a proteja gospodăriile vulnerabile fără a agrava inflația sau a slăbi sustenabilitatea fiscală. Într-un discurs susținut la Berlin, cu ocazia aniversării a 75 de ani a Asociației Băncilor Germane, președinta BCE a descris actuala perioadă drept una marcată de șocuri succesive, de la pandemie și războiul de pe continent până la criza energetică și creșterile tarifare, adăugând că Europa se confruntă acum cu un conflict militar care a închis „cel mai important punct de strangulare energetică din lume”, Strâmtoarea Hormuz. Lagarde a spus că tabloul economic rămâne profund incert și că nu există o cale ușoară de revenire la situația anterioară izbucnirii conflictului. Ea a amintit că, în martie, BCE a publicat o proiecție de bază, alături de un scenariu advers și unul sever, fiecare construit pe ipoteza unor prețuri energetice progresiv mai ridicate. Toate cele trei scenarii indicau inflație mai mare și creștere mai mică decât se estima în decembrie, iar întrebarea critică este acum pe ce traiectorie se află economia. Potrivit discursului, dimensiunea perturbării de ofertă este foarte mare. Chiar și ținând cont de redirecționarea unor fluxuri prin conducte și de utilizarea rezervelor strategice, pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, adică circa 13% din consumul global, și asta înainte de efectele blocadei americane. Totuși, Lagarde a arătat că până acum prețurile energiei nu au crescut suficient pentru a plasa clar economia în scenariul advers al BCE. Ea a spus că atât prețurile spot ale petrolului, cât și cele futures sunt peste ipotezele din scenariul de bază, dar că piețele par să mizeze pe caracterul temporar al perturbării. În același timp, prețurile europene la gaz natural se află sub nivelul din scenariul de bază, pe fondul unor factori precum trecerea de la gaz la cărbune în Asia și vremea relativ blândă din China. Dacă conflictul se încheie rapid, șocul direct asupra prețurilor energiei ar putea rămâne spre limita inferioară a așteptărilor, iar impactul economic ar putea fi limitat, a spus ea. În același timp, președinta BCE a avertizat că perspectivele rămân fragile și că scenarii mai grave sunt încă posibile. Cu fiecare zi în care conflictul continuă, decalajul dintre cererea și oferta de energie se adâncește, iar normalizarea se îndepărtează. Ea a spus că, dacă perturbarea persistă, efectele se vor extinde nu doar prin costuri energetice mai ridicate, ci și prin pierderea unor inputuri critice. În discurs sunt menționate heliul, unde aproximativ o treime din producția globală provine din Golf, îngrășămintele, din care o parte importantă a comerțului maritim trece prin Strâmtoare, și metanolul, unde aproape o cincime din producția globală este expusă riscului. Lagarde a atras atenția că, dacă perturbarea durează suficient de mult, ajustarea se poate muta de la prețuri la raționalizare, cu consecințe economice diferite. Prețurile mai mari sunt în primul rând inflaționiste, în timp ce penuriile lovesc direct producția și sunt mai grave pentru creștere. Ea a spus că, deocamdată, există puține semne de perturbări ample ale lanțurilor de aprovizionare, atât la nivel global, cât și în zona euro, dar că tensiuni locale sunt deja vizibile, inclusiv prin dublarea aproximativă a prețurilor la combustibilul pentru aviație de la izbucnirea conflictului și prin introducerea raționalizării în unele aeroporturi de la începutul lunii aprilie. Pe partea de politică monetară, șefa BCE a spus că instituția știe că se confruntă cu un șoc major, pe care Agenția Internațională pentru Energie îl consideră cea mai mare perturbare a ofertei de petrol din istorie, dar că experiențele trecute au arătat că dimensiunea șocului nu determină singură consecințele economice. Două elemente rămân, în opinia sa, cu adevărat incerte și sunt esențiale pentru calibrarea răspunsului, durata perturbării și măsura în care prețurile mai mari la energie se transmit în inflația mai largă. În ceea ce privește durata, Lagarde a făcut comparație cu 2022, când a devenit rapid clar că Europa nu urma să revină la gazul rusesc și a fost nevoită să își construiască infrastructură nouă de LNG, să găsească noi furnizori și să concureze pe piața globală pentru importuri. De această dată, a spus ea, gama de rezultate posibile este mult mai largă. „Urmărim ce urmează”, a spus Lagarde. Al doilea element decisiv este transmiterea prețurilor energiei în inflația generală. Lagarde a arătat că același șoc energetic poate avea efecte foarte diferite în funcție de mediul economic în care lovește. Ea a comparat situația cu 2022, când cererea puternică, blocajele globale în lanțurile de aprovizionare și lipsa acută de forță de muncă au favorizat o transmitere amplă în economie, spre deosebire de episoadele din 2008 și 2011, când economiile mai slabe au limitat efectele în principal la componenta energetică. Lagarde a spus că de această dată două forțe trag în direcții opuse. Pe de o parte, gospodăriile și firmele tocmai au trecut printr-un mare șoc inflaționist și pot fi mai sensibile la creșterea costurilor, iar sondajele arată deja o creștere a anticipațiilor firmelor privind prețurile de vânzare și o atenție mai mare a gospodăriilor față de inflație. Pe de altă parte, prețurile energetice mai mari și încrederea mai slabă a consumatorilor apasă asupra cererii, ceea ce ar putea limita creșterea prețurilor și a salariilor. Importanța relativă a acestor forțe va deveni clară doar odată cu apariția datelor efective privind comportamentul firmelor și negocierile salariale, a spus ea. În aceste condiții, ea a conchis că dubla incertitudine privind durata șocului și amploarea transmiterii lui în economie pledează pentru acumularea de informații suplimentare înainte de concluzii ferme de politică monetară. O parte centrală a discursului a fost dedicată politicii fiscale. Lagarde a spus că guvernele se confruntă cu o presiune puternică de a proteja gospodăriile atunci când prețurile energiei cresc, dar experiența din 2022 a arătat că atât măsurile bazate pe preț, cât și cele bazate pe venit implică compromisuri dificile. Ea a explicat că măsurile bazate pe preț, precum reducerile de taxe și plafonările, pot reduce inflația, dar cu prețul estompării semnalului de care gospodăriile și firmele au nevoie pentru a reduce consumul de energie. Potrivit discursului, astfel de măsuri au redus inflația cu aproape un punct procentual în 2022, ceea ce a fost valoros într-un moment în care prețurile energiei erau foarte vizibile publicului și cântăreau greu în anticipațiile inflaționiste. Dar atunci când sunt largi și fără termen clar, ele elimină stimulentul de reducere a consumului, iar la retragere împing mecanic inflația în sus. Lagarde a spus că, în ultimul șoc, retragerea sprijinului fiscal a contribuit la prelungirea perioadei de inflație peste țintă până în 2024 și 2025. În același timp, ea a avertizat că măsurile bazate pe venit pot proteja cetățenii, dar cu riscul de a stimula prea mult economia. Transferurile fiscale către gospodăriile cu venituri mici sunt, potrivit discursului, necesare social și stabilizatoare economic, însă atunci când sprijinul este extins pe întreaga distribuție a veniturilor, acesta susține cererea și permite firmelor să transfere mai ușor costurile mai mari, forțând politica monetară să se înăsprească mai mult decât altfel. Lagarde a amintit că, în 2022, măsurile fiscale pentru compensarea costurilor energetice și a inflației au echivalat cu 1,7% din PIB, făcând politica fiscală net expansionistă într-un moment în care politica monetară era în curs de înăsprire pentru a frâna cererea. Ea a adăugat că spațiul fiscal s-a redus între timp și că s-a instalat așteptarea ca guvernele să protejeze gospodăriile și firmele de fiecare șoc major. „Dar spațiul fiscal s-a redus între timp. Guvernele care încearcă să atenueze fiecare șoc pentru fiecare gospodărie riscă să submineze sustenabilitatea fiscală”, a spus ea. Concluzia transmisă guvernelor a fost că sprijinul trebuie să fie selectiv. Lagarde a spus că lecția din 2022 este clară: măsurile temporare, țintite și care păstrează semnalul de preț pot proteja categoriile cele mai vulnerabile fără a agrava inflația și fără a slăbi stabilitatea finanțelor publice. În același timp, BCE își menține orientarea de fond. „Suntem angajați față de mandatul nostru privind stabilitatea prețurilor. Vom asigura revenirea inflației la 2% pe termen mediu. Și vom acționa așa cum o va cere situația”, a spus președinta BCE. Discursul lui Lagarde plasează noul episod de tensiune energetică într-o succesiune de șocuri care au schimbat cadrul economic european în ultimii ani, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică și creșterea tarifelor comerciale. Mesajul BCE este că efectele actualului șoc nu depind doar de dimensiunea perturbării, ci și de durata conflictului și de reacția politicilor economice. Pentru guvernele europene, partea cea mai directă a avertismentului este legată de designul sprijinului fiscal. BCE sugerează că răspunsul la noul șoc energetic nu trebuie să repete formula largă și costisitoare din 2022, când măsurile extinse au atenuat temporar inflația, dar au slăbit semnalul de preț și au contribuit ulterior la prelungirea perioadei de inflație ridicată. În plan monetar, BCE nu anunță o schimbare imediată de direcție, dar semnalează că va urmări îndeaproape durata perturbării și amploarea transmiterii în inflație. În finalul discursului, Lagarde reafirmă mandatul instituției de a readuce inflația la 2% pe termen mediu.

Guvernul României a anunțat finalizarea achiziției Portului Giurgiulești din Republica Moldova. "O investiție strategică pentru România, cu miză regională și europeană"

2026-04-21T14:50:54+00:00

Guvernul României a salutat finalizarea cu succes a tranzacției prin care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a achiziționat operatorul Portului Internațional Giurgiulești, ICS Danube Logistics, de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Această investiție are scopul de a consolida rolul strategic al Portului Constanța în regiunea Mării Negre, transformându-l într-un hub regional pentru interconectarea Uniunii Europene cu regiunile învecinate. Prin preluarea Portului Giurgiulești, România își asumă angajamentul de a dezvolta infrastructura și capacitatea acestuia, având în vedere noul context geopolitic.

Portul, situat la gurile Dunării, este esențial pentru gestionarea importurilor și exporturilor Republicii Moldova. Tranzacția va întări relațiile economice dintre România și Republica Moldova și va contribui la asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru diverse mărfuri. De asemenea, portul va juca un rol important în reconstrucția viitoare a Ucrainei.

Statul român deține 80% din Portul Constanța, iar recent a fost decisă majorarea capitalului social al acestuia.

Comisara pentru extindere Marta Kos vede un nou impuls pentru extindere, cu Ucraina și Moldova aproape de deschiderea tuturor clusterelor

2026-04-21T14:41:55+00:00

Extinderea a devenit din nou una dintre cele mai strategice politici ale Uniunii Europene, iar credibilitatea UE ca actor geopolitic depinde și de capacitatea sa de a avansa procesul de aderare fără a compromite standardele privind reformele, a declarat comisara pentru extindere Marta Kos, în cadrul dialogului structurat cu Parlamentul European. În intervenția sa, Kos a spus că există optimism că toate clusterele de negociere ar putea fi deschise curând atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, în timp ce Balcanii de Vest riscă să piardă peste 700 de milioane de euro dacă reformele nu sunt finalizate la timp. Pe scurt Marta Kos a spus în Parlamentul European că extinderea nu mai este doar despre completarea proiectului european, ci și despre securizarea lui.

Comisara afirmă că există optimism că toate clusterele de negociere ar putea fi deschise curând pentru Ucraina și Republica Moldova.

Muntenegru este prezentat drept posibilul prim tratat de aderare dintr-o nouă generație, cu clauze de salvgardare mai puternice.

Kos avertizează că peste 700 de milioane de euro riscă să fie pierduți definitiv în Balcanii de Vest dacă reformele nu sunt finalizate până în iunie sau decembrie 2026.

Tonul Comisiei este critic față de Georgia și Serbia, pe fondul îngrijorărilor legate de recul democratic, justiție și independența mass-mediei. În deschiderea discursului său, Kos a pus explicit extinderea în registrul securității europene. Ea a spus că, într-un mediu internațional volatil, în care vecinătatea UE caută stabilitate, predictibilitate și protecție, extinderea nu mai este doar despre completarea proiectului european, ci și despre apărarea lui. Potrivit comisarei, credibilitatea Uniunii ca actor geopolitic va depinde și de capacitatea sa de a oferi țărilor candidate o perspectivă credibilă, ancorându-le ferm în spațiul politic european, fără a compromite standardele înalte privind reformele. Kos a spus că anul 2025 a fost unul bun pentru extindere și că s-a realizat mai mult decât în ultimii 15 ani la un loc, tendință care, în lectura sa, continuă și în 2026. În acest cadru, ea a prezentat Muntenegrul drept țara care avansează cel mai clar în negocieri, cu 14 capitole deja închise. În același timp, comisara a subliniat că nu doar numărul capitolelor contează, ci și calitatea reformelor și prioritatea acordată elementelor fundamentale, inclusiv în domeniile afacerilor interne și securității. Unul dintre cele mai importante mesaje ale intervenției a vizat Ucraina. Kos a afirmat că, în ciuda circumstanțelor excepționale, parcursul de aderare al Ucrainei continuă și că există optimism că, „cu sprijinul noului guvern al Ungariei”, Consiliul va putea ajunge curând în poziția de a deschide formal toate clusterele de negociere. Ea a legat acest avans și de adoptarea, în urmă cu două săptămâni, a unor legi importante de către Rada Supremă, care vor debloca încă 2,7 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar prin Ukraine Facility, într-un moment descris ca fiind crucial pentru stabilizarea nevoilor de lichiditate ale Ucrainei. Kos a adăugat că o nouă sesiune a Radei, la sfârșitul lui aprilie, ar putea consolida această tendință pozitivă. Tot despre Ucraina, comisara a introdus și o referire de ordin financiar și energetic. Ea a spus că, imediat ce petrolul va curge din nou prin conducta Druzhba, lucru care, potrivit formulării sale, s-ar putea întâmpla chiar în zilele următoare, Uniunea ar putea acorda Ucrainei împrumutul de 90 de miliarde de euro așteptat de mult timp. Această afirmație apare în discurs ca parte a argumentului mai larg că integrarea europeană trebuie dublată de sprijin financiar și politic concret. Republica Moldova a fost descrisă la rândul ei drept un dosar care avansează rapid, în pofida presiunii exercitate de Rusia și a efectelor de contagiune ale războiului împotriva Ucrainei. Kos a spus că statele membre au dat deja mandatul pentru începerea negocierilor tehnice pe toate cele 33 de capitole de negociere și a calificat această decizie drept o recunoaștere a eforturilor extraordinare depuse de Chișinău în procesul de aderare. La fel ca în cazul Ucrainei, comisara a spus că așteaptă o decizie a Consiliului pentru deschiderea formală a tuturor celor șase clustere. Discursul a inclus și referiri la Kosovo, unde, potrivit lui Kos, Uniunea a trecut la ridicarea măsurilor și așteaptă acum ca guvernul să continue reformele necesare pentru a beneficia de sprijin european. Comisara a anunțat că va merge în curând la Priștina pentru a continua această activitate. În schimb, tonul s-a schimbat vizibil atunci când a vorbit despre Georgia și Serbia. În cazul Georgiei, Kos a spus că evoluțiile legislative recente ridică îngrijorări grave și că un sistem autocratic de control al expresiei politice împinge țara mai departe de viitorul european pe care, în formularea sa, majoritatea populației îl dorește. În cazul Serbiei, comisara a spus că Bruxellesul este din ce în ce mai îngrijorat, împărtășind preocupările eurodeputaților privind legi care subminează independența justiției, represiunea împotriva protestatarilor și ingerințele recurente în mass-media independente. Ea a precizat că instituțiile europene evaluează în prezent dacă Serbia mai îndeplinește condițiile pentru plăți prin instrumentele financiare ale Uniunii. Kos a spus totuși că UE va continua să sprijine parcursul european al Serbiei, dar că se așteaptă la alinierea deplină a legilor judiciare la recomandările Comisiei de la Veneția, la restabilirea independenței mass-mediei, inclusiv prin reforma REM, și la îmbunătățiri constante în alinierea la politica externă și de securitate comună. În această logică, comisara a insistat că procesul de aderare este construit pe angajamente care trebuie respectate și susținute prin acțiuni concrete. Un alt nucleu puternic al discursului a fost ideea că țările candidate nu mai pot fi lăsate ani la rând să implementeze reforme dificile fără beneficii tangibile. Kos a apărat integrarea treptată a acestora în instrumente și spații europene înainte de aderare, invocând integrarea în zona unică de plăți în euro, efectele concrete ale roamingului și propunerea făcută luna trecută de a include toate țările din Balcanii de Vest în zona europeană de roaming gratuit, după ce Ucraina și Republica Moldova au fost incluse de la 1 ianuarie anul acesta. Ea a spus că astfel de măsuri fac o diferență reală pentru milioane de oameni care privesc spre Europa. În această linie se înscrie și avertismentul adresat Balcanilor de Vest. Kos a spus că, prin planurile de creștere, Comisia leagă direct progresul reformelor de investiții și oportunități economice, dar că, deși Ucraina și Republica Moldova performează bine, ritmul a fost mult mai lent în Balcanii de Vest. Ea a afirmat că le-a scris săptămâna trecută autorităților din regiune pentru a accelera reformele, altfel cetățenii lor vor pierde. În cifre concrete, comisara a avertizat că mai mult de 700 de milioane de euro riscă să fie pierduți definitiv în regiune dacă reformele nu sunt încheiate până în iunie 2026 sau decembrie 2026. Poate cea mai importantă noutate conceptuală din discurs este însă cea privind viitoarele tratate de aderare. Kos a spus că actuala dezbatere privind clauzele de salvgardare este necesară și că lecția extinderii din 2004 este că Uniunea are nevoie de mecanisme credibile și eficiente care să poată fi aplicate dacă, după aderare, apar deficiențe grave în democrație sau statul de drept. Ea a susținut că viitoarele tratate de aderare trebuie să aparțină unei noi generații și a indicat explicit că tratatul de aderare al Muntenegrului ar trebui să fie primul din această categorie. Potrivit comisarei, nu este vorba despre criterii suplimentare, ci despre instrumente care să permită Uniunii să se protejeze dacă noii membri regresează pe elementele fundamentale. În partea finală a intervenției, Kos a extins argumentul extinderii dincolo de Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică. Ea a vorbit despre cooperarea aprofundată cu Turcia, Armenia și Azerbaidjan, în special pe conectivitate, rute comerciale, energie și infrastructură digitală. Comisara a spus că UE are nevoie de Turcia în lumina noilor realități geopolitice din Europa și Orientul Mijlociu, că orice acord de pace pentru Ucraina va avea nevoie de Turcia și că noile rute comerciale prin Turcia și Caucazul de Sud au devenit esențiale. Ea a mai spus că traficul de marfă pe această rută s-a multiplicat de patru ori din 2022 și, cu investițiile potrivite, ar putea să se tripleze până în 2030.

Președintele Consiliului Concurenței, despre investigația referitoare la ROBOR: "Dacă vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanţiale"

2026-04-21T14:37:38+00:00

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația privind stabilirea ROBOR nu se axează pe reglementări, ci pe comportamentul băncilor. Deși raportul a generat dezbateri, nu există o decizie finală, audierea băncilor fiind următoarea etapă.

Chirițoiu a subliniat importanța independenței cotațiilor pentru relevanța indicatorului ROBOR, care este esențial pentru economia românească. Dacă se vor impune amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere dimensiunea companiilor implicate.

În context, deputatul USR Alexandru Dimitriu a acuzat băncile de practici neconcurențiale și a anunțat un proiect de lege pentru recuperarea prejudiciului.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a evidențiat confuziile din discursul public privind rolul băncilor și a explicat că ROBOR este un indice al pieței interbancare, esențial pentru transmiterea politicii monetare. De asemenea, Blocul Național Sindical (BNS) a reacționat la declarațiile guvernatorului BNR, considerându-le o tentativă de intimidare a unei instituții independente care investighează posibile înțelegeri între bănci pentru menținerea artificială a dobânzilor.

Românii din diaspora au trimis în țară aproape un miliard de euro în 2026 prin intermediul Revolut

2026-04-21T14:30:49+00:00

În primul trimestru din 2026, utilizatorii români de Revolut aflați în străinătate au efectuat transferuri internaționale în valoare de 980 milioane euro către România, în timp ce sumele trimise din țară au depășit 20 milioane euro, totalizând peste 4 milioane de transferuri. Germania și Regatul Unit rămân principalele surse de fonduri, contribuind cu 223 milioane euro și, respectiv, 173 milioane euro, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul remiterilor. Irlanda se distinge printr-o valoare medie a tranzacției de 608 euro, aproape dublu față de Regatul Unit. Acest trimestru a marcat o schimbare semnificativă, Germania devenind principalul partener al României pentru remiterile prin Revolut, cu 25% din transferuri internaționale provenind din această țară. De asemenea, 22% din suma totală trimisă a avut ca destinație Germania.

Dominic Fritz, președintele USR: "Nu vom face parte dintr-un guvern cu PSD dacă social-democraţii votează o moţiune de cenzură cu AUR"

2026-04-21T14:21:14+00:00

Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că partidul său nu va face parte dintr-un guvern cu PSD dacă social-democrații votează o moțiune de cenzură alături de AUR.

„USR a tras o linie roșie foarte clară. Avem o decizie a Comitetului Politic, pe care am reiterat-o: dacă PSD votează căderea guvernului cu voturile AUR, atunci nu mai vedem o cale de renegociere. Până atunci, suntem într-o democrație, mergem la consultări, discutăm, avem dialog”, a declarat Dominic Fritz.

Fritz a subliniat că PSD a votat deja o moțiune simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, și a amânat votul pentru Avocatul Poporului, acuzând PSD de un joc dublu.

Într-o conferință de presă, el a afirmat că USR nu va accepta să colaboreze cu PSD în condițiile în care acesta continuă să voteze împotriva propriului Executiv. De asemenea, Fritz a menționat că nu este o opțiune viabilă să se bazeze pe voturile extremiștilor, subliniind riscurile unei alunecări către o zonă iliberală.

„Nimeni nu vrea să se bazeze pe voturile extremiștilor, asta este foarte clar. Pericolul ca România să alunece spre o zonă iliberală este real. Dar trebuie să luăm act de realitățile din Parlament. Tocmai de aceea începem aceste consultări și negocieri”, a adăugat președintele USR.

El a propus ca PSD să își reevalueze poziția, având în vedere deficitul economic generat în timpul guvernării Ciolacu-Ciucă.

Péter Magyar cere ca Uniunea Democrată Maghiară din România să se abțină de la dezbaterile politice din Ungaria

2026-04-21T14:16:06+00:00

Liderul Kelemen Hunor a declarat, după întâlnirea cu viitorul premier al Ungariei, Péter Magyar, că acesta a solicitat în mod explicit ca Uniunea Democrată Maghiară din România să se țină departe de dezbaterile politice interne din Ungaria. Potrivit liderului UDMR, această condiție a fost discutată în contextul construirii unei relații mai previzibile între părți, Magyar insistând ca organizația să nu se implice în luptele politice dintre partidele maghiare din țara sa.

FCSB anunță că Mirel Rădoi nu mai este antrenorul principal al echpei. Rădoi a acceptat o ofertă de la echipa turcă Gaziantep

2026-04-21T14:15:10+00:00

FCSB a anunțat că Mirel Rădoi nu mai este antrenorul principal al echipei, după ce a decis să accepte o ofertă dintr-un alt campionat. Rădoi, care a preluat echipa pe 10 martie, va pleca la Gaziantep în Turcia, iar colaboratorii săi din staff-ul tehnic îl vor însoți. Tehnicianul de 44 de ani are o experiență vastă, antrenând anterior Universitatea Craiova, naționala de tineret și naționala de seniori a României, precum și echipe din Golf. Această decizie marchează o nouă etapă în cariera sa, după ce a mai condus FCSB în 2015, la începutul carierei sale de antrenor.

Blocul Național Sindical solicită BNR să înceteze intimidarea Consiliului Concurenței după acuzațiile guvernatorului Mugur Isărescu privind 'confuzia' în investigația ROBOR

2026-04-21T14:04:30+00:00

Blocul Național Sindical (BNS) a reacționat ferm după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a acuzat Consiliul Concurenței de 'confuzie' în raportul de investigație privind ROBOR. BNS consideră că declarațiile lui Isărescu reprezintă o tentativă de intimidare a unei instituții independente care investighează posibile înțelegeri între bănci pentru menținerea artificială a dobânzilor.

În cadrul Forumului Educației Financiare, Isărescu a criticat raportul Consiliului, dar BNS subliniază că aceste acuzații afectează independența instituției. BNS cere înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a clarifica acțiunile BNR în contextul manipulării ratelor de dobândă. De asemenea, BNS atrage atenția asupra impactului negativ al politicilor BNR asupra economiei, menționând că România are cea mai mare inflație din UE și cele mai mari dobânzi pentru împrumuturi din regiune. Consiliul Concurenței a propus sancțiuni pentru băncile implicate în investigație, iar acestea au 30 de zile pentru a răspunde. Isărescu a subliniat că discuțiile despre ROBOR pot crea confuzie în societate, dar BNS consideră că este esențial ca instituțiile statului să acționeze în interesul cetățenilor.

Péter Magyar spune că drepturile maghiarilor din Transilvania vor fi respectate în continuare

2026-04-21T14:04:25+00:00

Liderul Partidul TISZA, Péter Magyar, a declarat după întâlnirea cu Kelemen Hunor că drepturile dobândite ale maghiarilor din Transilvania vor fi în continuare respectate, subliniind că aceștia se pot baza pe sprijinul Ungariei. El a precizat însă că finanțările destinate comunității vor continua doar în condiții de transparență și responsabilitate, cu respectarea legislației din România și Ungaria, anunțând totodată verificarea modului în care au fost utilizate fondurile acordate în ultimii ani.

Dominic Fritz, președintele USR, a declarat că partidul va susține orice guvern care promovează reforma statului român și nu va accepta să fie roată de rezervă pentru o reconstrucție a guvernului Ciolacu-Ciucă

2026-04-21T14:04:20+00:00

Președintele USR, Dominic Fritz, a afirmat că partidul său va susține orice formulă guvernamentală care asigură continuarea reformei statului român. În cadrul unei ședințe a grupului parlamentar USR, s-a votat în unanimitate pentru continuarea colaborării în actuala guvernare, chiar și în cazul în care PSD se retrage.

Fritz a subliniat că susținerea pentru premierul Ilie Bolojan nu este temporară, ci se bazează pe angajamentul USR de a combate corupția și de a îmbunătăți viața românilor. El a anticipat că PSD își va retrage oamenii din guvern, cerându-le să își asume responsabilitatea pentru deciziile anterioare. De asemenea, Fritz a reiterat că USR nu va accepta să fie un simplu susținător al unei reconstrucții a guvernului Ciolacu-Ciucă. Premierul Ilie Bolojan a confirmat că PNL va colabora cu USR și alte grupuri parlamentare pentru a forma un guvern minoritar, excluzând colaborarea cu PSD.

Procurorii au trimis în judecată patru inculpați, inclusiv o instituție publică, în legătură cu incendiul din 29 ianuarie 2021 de la Institutul Matei Balș

2026-04-21T14:00:15+00:00

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au anunțat marți trimiterea în judecată a patru inculpați, în urma incendiului devastator din 29 ianuarie 2021, care a avut loc în Pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase 'Prof. Dr. Matei Balș'.

Ancheta a stabilit că 9 din cele 26 de decese survenite după incident sunt direct legate de incendiu. Cercetările au relevat că, în ciuda normelor sanitare care interzic utilizarea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ, au fost introduse 11 aeroterme și 8 calorifere electrice, cu toleranța personalului medical. Incendiul a fost provocat de contactul materialelor textile cu o aerotermă. Inculpații sunt acuzați de distrugere din culpă și abuz în serviciu, iar dosarul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 2 București. Ancheta a evidențiat o serie de neglijențe și nereguli în gestionarea situației de urgență, care au contribuit la amplificarea tragediei.

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer avertizează că pacienții din regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est nu au acces adecvat la servicii de radioterapie

2026-04-21T13:48:08+00:00

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a semnalat o criză în accesul pacienților oncologici din regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est la servicii de radioterapie, subliniind că situația se degradează din cauza instabilității politice.

Organizațiile de pacienți și profesioniști din sănătate au raportat dificultăți în diagnosticare și tratament, iar măsurile legislative recente limitează accesul la servicii medicale esențiale. Peste 50-60% dintre pacienții diagnosticați necesită radioterapie, dar infrastructura din aceste regiuni este insuficientă. Deși București-Ilfov ar trebui să deservescă un număr mare de pacienți, centrele publice acoperă doar 10% din necesarul de servicii, iar resursele sunt suprasolicitate. Federația solicită autorităților să utilizeze toate resursele disponibile, indiferent de proveniență, și să îmbunătățească accesul pacienților la tratamentele necesare, fără a impune criterii administrative restrictive.

Autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor opri în stația 'Aeroport Henri Coandă Sosiri' din 22 aprilie 2026 din cauza lucrărilor

2026-04-21T13:46:04+00:00

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI) a anunțat că, începând cu miercuri, 22 aprilie 2026, autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor mai opri în stația 'Aeroport Henri Coandă Sosiri'.

Această măsură este necesară din cauza lucrărilor desfășurate în zona terminalului 'Sosiri' al Aeroportului Internațional 'Henri Coandă'. Până la finalizarea lucrărilor, vehiculele vor opri exclusiv în stația comună 'Aeroport Henri Coandă Plecări', care va fi redenumită simplu 'Aeroport Henri Coandă'. Această schimbare va afecta rutinele călătorilor care utilizează aceste linii de autobuz pentru a ajunge la aeroport.

Liderul AUR, George Simion, a anunțat condițiile pentru negocierile cu alte partide: 300 de parlamentari, eliminarea subvențiilor și alegeri în două tururi

2026-04-21T13:46:00+00:00

George Simion, liderul AUR, a postat un video pe Facebook în care detaliază condițiile pe care partidul său le impune pentru a intra în negocieri cu alte formațiuni politice. Simion cere 300 de parlamentari, eliminarea subvențiilor de la buget pentru partide și organizarea alegerilor în două tururi pentru primari și președinții de Consilii Județene.

El subliniază că aceste cerințe trebuie să devină legi înainte de a discuta cu celelalte partide. Simion afirmă că aceste condiții pot fi îndeplinite prin vot în Parlament și că AUR nu va accepta negocieri informale, dorind să respecte alegătorii și să contribuie la redresarea economiei. El încheie prin a menționa că, odată ce aceste legi vor fi acceptate, partidul este deschis la discuții suplimentare.

Fostul prim-ministru bulgar Boiko Borisov a declarat că Bulgaria va avea un guvern unipersonal sub conducerea lui Rumen Radev, câştigătorul alegerilor parlamentare anticipate

2026-04-21T13:38:36+00:00

Boiko Borisov, fost prim-ministru al Bulgariei și lider al partidului pro-european GERB, a suferit o înfrângere istorică în alegerile parlamentare anticipate, clasându-se pe locul al doilea cu 13,38% din voturi. Rumen Radev, marele câştigător al scrutinului, a obţinut 44,6% din voturi și 130 de mandate din cele 240 disponibile, formând astfel un guvern unipersonal.

Borisov a recunoscut că Radev are acum o majoritate confortabilă în Parlament și a subliniat că va conduce o opoziţie constructivă. Triumful lui Radev a fost interpretat ca un vot de protest împotriva corupţiei și a inflaţiei, sancţionând partidele tradiţionale care au condus Bulgaria într-o criză politică continuă. Radev a demisionat din funcţia de preşedinte pentru a candida la alegeri, având acum sprijinul judecătorilor Curţii Constituţionale numiţi de el.

Mirel Rădoi va antrena echipa Gaziantep în Turcia, având sub comandă pe românii Alexandru Maxim, Deian Sorescu și Denis Drăguș

2026-04-21T13:35:08+00:00

Mirel Rădoi a fost numit antrenor al echipei Gaziantep din Turcia, unde îi va avea sub comandă pe românii Alexandru Maxim, Deian Sorescu și Denis Drăguș.

Gigi Becali, patronul FCSB, a confirmat despărțirea de tehnician, menționând că Rădoi l-a informat personal despre decizia sa. Deși nu existau semnale clare privind plecarea, Rădoi a explicat motivele pentru care a ales să se alăture clubului turc. Tehnicianul a subliniat că plecarea sa nu este legată de situația lui Vlad Chiricheș sau de alte decizii interne ale echipei. Această alegere reprezintă un pas strategic în cariera sa, Rădoi dorindu-și să se afirme în campionatul turc și să progreseze spre cluburi cu obiective mai ambițioase.

Familiile a trei tineri italieni răniți în incendiul din Crans-Montana au primit facturi de spitalizare între 15.000 și 60.000 de franci elvețieni. Premierul italian Giorgia Meloni a denunțat această situație ca fiind o insultă

2026-04-21T13:33:40+00:00

Trei familii ale tinerilor italieni răniți în incendiul de Revelion din Crans-Montana, Elveția, au primit facturi de spitalizare de la spitalul din Sion, cu sume variind între 15.000 și 60.000 de franci elvețieni. Premierul italian Giorgia Meloni a reacționat vehement, calificând trimiterea acestor facturi drept o "insultă" și o "umilință". Meloni a subliniat că un spital a cerut chiar peste 70.000 de euro pentru câteva ore de spitalizare, considerând că o astfel de birocrație este inumană.

Autoritățile elvețiene au declarat că a fost o "greșeală" și că familiile nu vor trebui să plătească nimic. Premierul a cerut ambasadorului Italiei la Berna să monitorizeze situația, asigurându-se că promisiunile elvețiene sunt respectate. Incendiul din noaptea de Revelion a dus la moartea a 41 de persoane și a rănit peste 100, iar guvernul elvețian a anunțat un sprijin financiar de 50.000 de franci pentru familiile victimelor.

USR transmite PSD să-și retragă toți reprezentanții din guvern, nu doar miniștrii, după anunțul retragerii sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan

2026-04-21T13:26:27+00:00

USR a lansat un mesaj clar către PSD, solicitându-le să se retragă complet din guvern, nu doar să-și retragă miniștrii.

Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, a afirmat că PSD nu poate rămâne la putere în timp ce pretinde că este în opoziție, menținând în funcții de control oameni din rândurile sale. Seidler a subliniat că nu este suficient să se retragă din funcțiile vizibile, precum cele de la Palatul Victoria, în timp ce păstrează influența în teritoriu. Claudiu Manda, secretarul general al PSD, a confirmat că în prima etapă vor retrage miniștrii din guvern, dar există discuții și despre retragerea secretarilor de stat. Această situație evidențiază tensiunile dintre cele două partide și complexitatea relațiilor politice din actualul guvern.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că programul SAFE, esențial pentru apărarea națională, ar trebui finalizat până la sfârșitul lunii mai, negocierile fiind în desfășurare

2026-04-21T13:24:08+00:00

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că programul SAFE, un proiect crucial pentru capacitatea de apărare a României și întărirea industriei naționale, ar trebui finalizat până la sfârșitul lunii mai. El a menționat că negocierile sunt în desfășurare și că România dispune de o sumă semnificativă de bani care poate fi contractată în condiții mai avantajoase decât cele de pe piață.

Bolojan a subliniat importanța aprobării programului SAFE până la termenul stabilit, având în vedere evoluțiile pozitive în cadrul diferitelor faze ale proiectului, unele dintre ele ajungând deja la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Procedura este în derulare, iar premierul a reiterat că acest proiect este esențial pentru apărarea pe termen lung a țării.

Irina Begu a fost învinsă de germanca Laura Siegemund cu 6-4, 6-0 în prima rundă a turneului WTA 1.000 de la Madrid

2026-04-21T13:20:26+00:00

Jucătoarea română de tenis Irina Begu, în vârstă de 35 de ani, a suferit o înfrângere în prima rundă a turneului WTA 1.000 de la Madrid, fiind învinsă de germanca Laura Siegemund, cu 6-4, 6-0, după o oră și 26 de minute de joc.

Aceasta a fost prima competiție pentru Begu după o pauză de nouă luni cauzată de o accidentare. Cu această înfrângere, Begu, clasată pe locul 182 WTA, rămâne cu un cec de 21.285 de euro și 10 puncte WTA pentru participare. Siegemund, în vârstă de 38 de ani și clasată pe locul 47 WTA, își extinde avantajul în meciurile directe, având acum 5-1 în fața româncei. Pe tabloul principal al turneului se mai află și alte jucătoare românce, precum Sorana Cîrstea și Jaqueline Cristian, care s-au calificat direct în turul secund. Gabriela Ruse va juca împotriva croatei Antonia Ruzic în prima rundă.

Sindicaliștii și angajații TAROM acuză Guvernul de intenția de a închide compania aeriană națională. Pe 28 aprilie, va avea loc un miting în Piața Victoriei

2026-04-21T13:15:15+00:00

Sindicaliștii și personalul companiei TAROM au protestat marți, acuzând Guvernul că plănuiește desființarea operatorului aerian național. Președintele Sindicatului Unit TAROM (SUT), Narcis Pașcu, a declarat că TAROM trebuie să rămână o companie de stat, având un rol esențial în situații de urgență. Pe 28 aprilie, SUT va organiza un miting în Piața Victoriei, unde se va discuta despre acțiuni legale împotriva Guvernului.

Sindicaliștii reclamă lipsa dialogului și instabilitatea managerială, menționând că TAROM a avut 17 directori schimbați în ultimii trei ani. De asemenea, ei contestă acuzațiile privind supraîncadrarea, afirmând că numărul actual de angajați este sub cel aprobat de Comisia Europeană. TAROM este considerată o infrastructură critică pentru România, iar desființarea sa ar avea consecințe economice și sociale severe. SUT solicită un moratoriu asupra deciziilor de desființare și transparență în implementarea planului de restructurare.

Rusia a anunțat deschiderea unui pod rutier care va conecta pentru prima dată Rusia și Coreea de Nord, cu circulația planificată pentru această vară

2026-04-21T13:07:15+00:00

Rusia a anunțat deschiderea unui pod rutier care va conecta pentru prima dată Rusia și Coreea de Nord, cu circulația planificată pentru această vară. Ministerul rus al Transporturilor a declarat că noua legătură rutieră va fi stabilită peste râul Tumen, care marchează granița dintre cele două țări.

Proiectul include și infrastructura necesară pentru trecerea frontierei, cu un punct de frontieră Khassan în construcție, capabil să primească inițial 300 de vehicule și 2.850 de persoane pe zi. În prezent, Rusia și Coreea de Nord sunt conectate doar prin legături aeriene și feroviare. Ministerul rus de Externe a subliniat că podul va sprijini dezvoltarea schimburilor comerciale și umanitare. Anunțul a coincis cu vizita ministrului rus de Interne la Phenian, iar relațiile dintre Moscova și Phenian s-au întărit după 2022, în contextul invaziei ruse în Ucraina. Coreea de Nord primește ajutoare din partea Rusiei, inclusiv armament și tehnologie militară.

Dan Jorgensen, comisar european pentru Energie, afirmă că Europa nu ar trebui să importe energie din Rusia și trebuie să investească în surse regenerabile

2026-04-21T12:57:52+00:00

Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat marți, la conferința WindEurope din Madrid, că Europa ar trebui să renunțe complet la importurile de energie din Rusia, pledând pentru investiții în surse de energie regenerabilă. Jorgensen a subliniat că revizuirea interdicției privind energia din Rusia ar fi o „greșeală uriașă”, având în vedere lecțiile învățate din criza energetică generată de invazia Ucrainei.

El a evidențiat progresele Europei în reducerea dependenței de Rusia, dar a avertizat că actuala criză, cauzată de conflictele din Orientul Mijlociu, nu trebuie să conducă la o întoarcere la combustibilii fosili. Comisarul a subliniat necesitatea unor investiții masive în surse de energie mai ieftine, cum ar fi energia eoliană, pentru a reduce costurile energetice, estimate la 500 de milioane de euro pe zi din cauza dependenței de combustibilii fosili. Jorgensen a promis că Bruxelles-ul va publica propuneri pentru a aborda impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra energiei.

Andrei Găvae și Florin Ioniță au debutat cu victorii la Cupa Mondială de box din Brazilia

2026-04-21T12:52:32+00:00

Boxerii români Andrei Găvae și Florin Ioniță au avut debuturi reușite la Cupa Mondială de seniori desfășurată la Fox do Iguacu, Brazilia. Găvae a câștigat la puncte (4-1) în fața tadjicului Damir Muibalihonov și va lupta în optimile de finală împotriva japonezului Shunsuke Kitamoto.

La categoria +90 kg, Florin Ioniță a obținut o victorie înainte de limită (RSC în repriza a treia) împotriva austriacului Ahmed Hagag, urmând să se confrunte cu uzbecul Jahonghir Zokirov în optimile de finală. De asemenea, Daniel Adrian Grigorie a fost învins la puncte (0-5) de tadjicul Marudjon Așuraliev la categoria 70 kg. România este reprezentată de 9 sportivi la acest turneu, 6 la masculin și 3 la feminin, competiția desfășurându-se între 20 și 26 aprilie. În programul zilei de marți figurează cinci boxeri români, inclusiv Ioniță.

Rusia va suspenda exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin conductele Drujba începând cu 1 mai

2026-04-21T12:45:33+00:00

Rusia a decis să oprească exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin conductele Drujba începând cu 1 mai, conform unor surse din industrie citate de Reuters. Această măsură vine pe fondul deteriorării relațiilor politice și comerciale dintre Rusia și Germania, în special din cauza sprijinului Berlinului pentru Ucraina. Ministerul Energiei din Rusia nu a oferit comentarii imediate, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu este la curent cu această decizie.

În 2022, Germania a plasat sub administrare specială filialele locale ale Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, marcând sfârșitul unei relații energetice de lungă durată. Anul trecut, Kazahstanul a exportat către Germania 2,146 milioane de tone de petrol prin conductele rusești, o creștere semnificativă față de anul anterior. Rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania, depinde parțial de țițeiul kazah transportat prin Drujba, după ce livrările de petrol rusesc au fost suspendate.

Cătălin Predoiu a declarat că refuză să accepte funcția de prim-ministru ca variantă de compromis pentru PNL, afirmând că nu va acționa fără mandatul partidului

2026-04-21T12:33:49+00:00

Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL și ministru de Interne, a declarat marți că nu va accepta funcția de prim-ministru ca variantă de compromis pentru înlocuirea lui Ilie Bolojan. Întrebat de jurnaliști, Predoiu a subliniat că toate mandatele sale au fost primite cu votul politic al partidului și că nu va acționa în afara unei decizii de la PNL. De asemenea, el a respins categoric o posibilă propunere din partea PSD, afirmând că este exclus să accepte un mandat dintr-un alt partid. Predoiu a fost premier interimar de trei ori și a ocupat funcții importante în guverne anterioare. Numele său a fost menționat în presă ca o posibilă soluție pentru PNL în cazul în care Bolojan ar fi înlocuit la conducerea Guvernului.

Taiwan a anulat vizita președintelui Lai Ching-te în Eswatini, acuzând China de presiuni asupra Seychelles, Mauritius și Madagascar pentru a revoca permisiunea de survol

2026-04-21T12:23:17+00:00

Taiwanul a anunțat marți anularea vizitei președintelui Lai Ching-te în Eswatini, programată pentru această săptămână, din cauza presiunilor exercitate de China asupra altor trei țări africane. Lai urma să participe la aniversarea a 40 de ani de la accesiunea la tron a regelui Mswati al III-lea. Secretarul general al Biroului Prezidențial, Pan Meng-an, a declarat că Seychelles, Mauritius și Madagascar au revocat unilateral autorizațiile de zbor pentru avionul prezidențial, fără avertizare prealabilă, subliniind că motivul real este presiunea intensă din partea autorităților chineze.

Ministerul de Externe din Madagascar a confirmat că a respins cererea de survol, menționând că respectă suveranitatea națională. Taiwanul, care are relații oficiale cu doar 12 țări, consideră acțiunile Chinei ca fiind fără precedent și o încălcare a normelor internaționale, afectând siguranța zborurilor și jignind sentimentele poporului taiwanez.