2004-2024 – De ce și cum s-a schimbat topul 10 al editurilor românești?

De la curatoriat cultural la revoluția digitală

Dacă ar fi să privim piața de carte din România ca pe o hartă vie, cea din 2004 ar fi un peisaj simplu, cu câteva puncte de reper clare – Humanitas, Polirom, RAO – în jurul cărora se axa întreaga lectură românească. Harta din 2024 arată complet diferit: e un teritoriu complex, intens digitalizat, populat de comunități online și dominat de jucători care acum douăzeci de ani nici nu existau.

În aceste două decenii, universul cărților nu doar că s-a extins – s-a transformat fundamental. Valoarea totală a pieței a sărit de la aproximativ 69 de milioane de euro la aproape 200 de milioane. Dar dincolo de aceste cifre impresionante, ceea ce s-a schimbat cu adevărat este modul în care cărțile ajung la cititori și, mai ales, cine decide ce se citește.

2004: Când editorii construiau gustul public

La începutul acestei călătorii, în 2004, piața de carte abia ieșise din deceniile de izolare comunistă. (Iar marketingul de carte, în bună măsură, încă nu reușise să iasă). România își reconstruia bibliotecile fundamentale, recupera autori interziși, descoperea gândirea occidentală. În acest context, editurile aveau un rol aproape mesianic: nu doar vindeau cărți, ci educau publicul și construiau un canon cultural.

Humanitas domina clasamentul cu o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro. Editura fondată de filosoful Gabriel Liiceanu era simbolul intelectualității postdecembriste. A publica la Humanitas însemna consacrare. Catalogul său – filosofie, memorii, eseu, recuperarea marilor autori interbelici – era un adevărat program cultural.

Alături, RAO Distribuție (2 milioane de euro) aducea bestsellerurile internaționale și thriller-urile care lipsiseră decenii întregi, iar Polirom (1,8 milioane de euro) construia, de la Iași, colecții monumentale de literatură universală și promova proza românească contemporană.

Era o lume mai mică, aproape artizanală. Întregul top 10 de atunci genera aproximativ 15 milioane de euro – mai puțin decât liderul de astăzi. Dar era și o lume în care editorul avea puterea de a dicta ce merita citit. Publicul, dornic să recupereze informația cenzurată, accepta acest ghidaj. Era o piață a ofertei, nu a cererii.

2014: Cartea devine produs de consum

Saltul la 2014 dezvăluie o piață maturizată și, mai ales, diversificată. Liderul detașat este acum Grup Media Litera, cu o cifră de afaceri de 9,9 milioane de euro, de peste patru ori mai mare decât liderul din 2004. Ascensiunea Litera este povestea unei revoluții tăcute: cea a distribuției prin rețele de presă. Prin parteneriate cu ziare, Litera a adus cartea în chioșcuri, la prețuri accesibile, transformând-o dintr-un bun de lux cultural într-un produs de larg consum. Enciclopedii, cărți pentru copii, ficțiune de consum – modelul lor a democratizat accesul la lectură, atrăgând un public nou, care poate nu frecventa librăriile tradiționale.

Vechile edituri de prestigiu rezistă. Humanitas ajunge pe locul 3 (5,8 milioane de euro), Polirom pe 4 (5,4 milioane de euro). Cifrele lor cresc substanțial, dar nu exploziv. Își păstrează identitatea, rețeta, practicile. Își păstrează publicul fidel.

Însă peisajul se fragmentează. Apar edituri care nu mai urmăresc să construiască un canon universal, ci să răspundă unor interese foarte specifice. Nemira creează o comunitate pasionată în jurul science-fiction-ului și fantasy-ului prin imprintul „Nautilus”. Editura Trei capitalizează interesul pentru psihologie și aduce thrillerul scandinav prin colecția „Fiction Connection”. Curtea Veche descoperă o nișă profitabilă în dezvoltarea personală, gastronomie și biografii.

Piața nu mai e dictată de oferta intelectuală. E modelată de cererea publicului și de segmentarea lui în comunități de interes.

2024: Triumful noului marketing și puterea comunităților online

Harta din 2024 e aproape de nerecunoscut. Pe primul loc nu mai stă o editură tradițională, ci una abia înființată. Bookzone – cu o cifră de afaceri uimitoare de 19,7 milioane de euro – este prima editură construită de oamenii de marketing și care răstoarnă viziunea comună a editurii ca sursă de autoritate. Cartea devine un produs (sau un serviciu!) oferit unui public din ce în ce mai divers. Digitalul, ignorat sau cvasi-ignorat de editurile „cu blazon” devine element central în noua ofensivă editorială. Bookzone ilustrează perfect schimbarea de paradigmă: o companie născută online, care vinde direct către cititori, ocolind librăriile fizice, folosind un marketing digital extrem de agresiv și inteligent.

Deși nu au inventat nimic, editorii noului lider de piață au înțeles, înaintea multora, puterea comunităților online, a influencerilor de carte, a fenomenului BookTok de pe TikTok. Catalogul lor reflectă aceste tendințe: dezvoltare personală, ficțiune romantică, antreprenoriat, cărți care promit soluții rapide la probleme concrete. Bookzone nu vinde doar cărți – vinde apartenența la o comunitate și promisiunea transformării personale.

Pe locurile 2 și 3 stau doi giganți adesea invizibili pentru cititorul obișnuit: Art Klett (13 milioane euro) și Grupul Editorial Art (12,9 milioane euro). Succesul lor vine din piața educațională: manuale școlare, auxiliare, atlase. E un segment mai puțin spectaculos, dar extrem de stabil și profitabil. Lectura „obligatorie” din școli rămâne un motor economic puternic.

Grup Media Litera se menține solid pe locul 4 (12,3 milioane euro), continuând să exceleze pe segmentul de carte pentru copii și familie. Polirom (locul 7, 6,1 milioane euro) și Editura Trei (locul 9, 5,1 milioane euro) demonstrează o rezistență remarcabilă, păstrându-și relevanța prin calitatea constantă și prin loialitatea cititorilor lor.

Dar cazul cel mai revelator este Humanitas, ajunsă pe locul 10, cu 5 milioane de euro – aproape aceeași cifră ca în 2014. În termeni absoluți, editura e stabilă. Însă într-o piață care aproape s-a triplat, o cifră constantă înseamnă, de fapt, o scădere dramatică a influenței. Humanitas nu a rămas fidelă misiunii sale. Problema e că publicul larg s-a diversificat enorm, iar noile generații își caută reperele altundeva, adesea ghidate de algoritmi și influenceri, nu de editori-curatori.

Cine sunt actorii principali și ce profil au?

Pentru a înțelege mai bine această transformare, să privim mai atent câteva dintre profilurile editoriale:

Humanitas rămâne gardianul valorilor intelectuale – casa filosofiei, eseului, memoriilor și ficțiunii clasice. Publicul său e educat, fidel, caută profunzime. Autorii pe care i-a cultivat de decenii (Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Mihnea Măruță) își mențin popularitatea și (alături de alte nume de o amplitudine similară), continuă să tragă în sus vânzările editurii. Însă publicul său, rămas, ca și editura, constant, tinde să devină unul de nișă pe măsură ce piața capătă volum și complexitate.

Polirom continuă să fie arhitectul marilor biblioteci, pilonul traducerilor din literatura universală, cu atenție deosebită pentru autorii români contemporani și zona academică. Principalul atu al editurii rămâne că timp de zeci de ani a fost practic singura care a promovat metodic scriitorii români contemporani. Astăzi, acest lucru a devenit un important capital simbolic – dar și financiar. Gabriela Adameșteanu, Dan Lungu, Dan Coman, alături de zeci de alte nume relevante, au ajuns reeditări masive, la fel ca și nume importante din literatura universală contemporană, aduse în țară de Polirom.

Grup Media Litera și-a câștigat rolul de agent de democratizare a lecturii – gigantul pieței de masă, specializat în carte pentru copii, enciclopedii și ficțiune accesibilă, cu o rețea de distribuție extinsă. Strategia editurilor din grup nu se bazează pe câțiva autori-vedetă, ci pe volume mari de titluri populare și accesibile, inclusiv ficțiune tradusă (e.g., romane istorice, bestseller-uri de aeroport, colecții enciclopedice).

Nemira a construit una dintre cele mai puternice comunități de fani din țară în jurul literaturii SF & Fantasy, devenind casa editorială asociată, în mod normal, cu acest gen. Deși eforturile de diversificare a ofertei (și a publicului) sunt de luat în seamă (literatură română contemporană, cărți pentru copii, biografii), identitatea editurii rămâne în zona SFF. Autorii săi: Frank Herbert, Stephen King, Andrzej Sapkowski.

Editura Trei explorează psihicul uman – lider pe nișa de psihologie și psihanaliză, dar și jucător important pe piața thriller-ului și crime fiction-ului. Cea mai importantă colecție este „Biblioteca de psihanaliză”, unde au apărut autori fundamentali, precum Jung și Freud. Ca și alte edituri din top, Trei este centrul unui grup editorial. Prin Pandora M, editură adiacentă, grupul țintește copiii și tinerii. Un alt brand adiacent este Lifestyle Publishing, cu un nume autodescriptiv.

Bookzone este editura care a produs cel mai important șoc în piața editorială. Campioană a marketingului online, catalogul său este un barometru al tendințelor generate de social media, de la romance la dezvoltare personală. În varianta Young Adult, cartea de dragoste de la Bookzone reprezintă un semnificativ nucleu de vânzări. De asemeni, cărțile ecranizate – îndeosebi cele din spatele unor seriale de succes pe platformele de streaming. Dezvoltarea personală și religia sunt celelalte genuri prin care editura realizează cea mai mare parte a cifrei de afaceri.

Art Klett și Grupul Editorial Art sunt giganții tăcuți ai educației – cărțile lor stau în ghiozdanele a milioane de elevi, generând venituri imense, dar rămân invizibili în dezbaterile culturale. Impactul lor este dat de echipele de autori și experți care elaborează manuale școlare și materiale didactice, nu de figuri individuale din ficțiune. În același grup, editura Arthur își propune să stimuleze plăcerea lecturii pentru cititorii foarte tineri.

Edituri și tendințe

Această călătorie de 20 de ani ne arată că piața de carte din România a devenit mai democratică, mai diversă, dar și mai fragmentată. Nu mai există un centru unic care să dicteze gustul public, ci o multitudine de centre de interes, fiecare cu comunitatea sa.

Cititorul de astăzi are mai multă putere ca niciodată. Alegerile sale, agregate de algoritmi și amplificate de rețelele sociale, pot transforma un autor necunoscut într-un fenomen peste noapte. Dar asta vine și cu o provocare: riscul de a pierde perspectiva mai largă, de a rămâne captiv în bulele de consum create de recomandările automate.

Provocarea pentru viitor va fi coabitarea dintre două modele aparent incompatibile: cel tradițional, bazat pe curatoriat, prestigiu și construcție culturală pe termen lung (reprezentat de Humanitas sau Polirom), și cel nou, bazat pe agilitate, marketing digital și răspuns rapid la cererea pieței (exemplificat de Bookzone).

Probabil vom asista la o hibridizare: editurile tradiționale vor fi forțate să adopte strategii digitale mai sofisticate pentru a ajunge la tineri, în timp ce noii jucători, după consolidarea financiară, ar putea investi în cataloage de prestigiu pentru a-și legitima poziția culturală pe termen lung.

Structura cititorilor din România (date Eurostat, citate cf blogului Asta-contează.

Ultimele două decenii au adus transformări majore în consumul de carte. Conform datelor Eurostat din 2022, România nu mai este ultima din UE ca practici de lectură, deși multe dintre categorii sunt semnificativ sub media europeană. Astfel, bărbații (indiferent de vârstă, dar cu precădere cei peste 55 de ani) au cele mai mici scoruri. În același timp, femeile tinere (16-29) au practici de lectură frecvente și domină clasamentul intern ca pondere a lecturii.

În final, ceea ce se schimbă e însuși raportul de putere dintre carte, editor și cititor. De la un model în care editorul propunea și forma gusturi, s-a ajuns la unul în care cititorul alege, iar editorul răspunde cererii. Vechile edituri de prestigiu rămân repere esențiale, dar teritoriile noi, descoperite prin viteza conexiunilor digitale, definesc din ce în ce mai mult viitorul lecturii. Nu întâmplător: dacă piața de carte s-a dublat în ultimele decenii, mare parte a creșterii a venit prin apariția unor noi edituri, care s-au dovedit game-changer-i. Iar super-puterea lor a fost aceea de a aduce pe piața de carte – nu neapărat titluri sau genuri inovatoare – ci noi segmente de public.

https://revistacultura.ro/2004-2024-cum-si-de-ce-s-a-schimbat-in-top-10-edituri-romanesti/